Castraveți în saramură, rețeta lui Radu Anton Roman. În această perioadă, gospodinele pregătesc murături de tot felul. Dacă sunt respectate toate recomandările, rezultatul va fi unul foarte bun. Potrivit renumitului gastronom, un “ingredient secret” ajută la acrirea castraveților.
Potrivit renumitului gastronom Radu Anton Roman, un “ingredient secret” ajută la acrirea castraveților. Dacă sunt respectate toate recomandările, rezultatul va fi unul foarte bun.
Castraveți în saramură, rețeta lui Radu Anton Roman. Ingredientul care îi păstrează tari
În cartea sa, “Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti”, regretatul gastronom a explicat rețeta de castraveți de vară în saramură. Este important să folosești castraveți mici, tari și lucioși pentru această rețetă.
“Principala condiţie a valahului ce pune murături oricând: prospeţimea! Deci, să fie castraveţii tari, mici, lucioşi, să respire sănătate şi tinereţe”, a explicat Radu Anton Roman.
Pentru această rețetă, ai nevoie de 5 kg de castraveciori, 2 linguri de sare la un litru de apă, 2 căpățâni de usturoi și de câteva crengi de mărar uscat, după cum arată cartea gastronomului.
“Castraveciorii se potrivesc în borcan (unii le taie capetele, să se mureze mai repede) cu căţei de usturoi pe ici, pe colo şi se căpăcesc cu crengi de mărar.
Apa cu sare se pune la fiert şi, după ce a clocotit câteva minute, se lasă să se limpezească. Se toarnă zeama, un pic răcită, şi se leagă borcanul”, a mai precizat Radu Anton Roman.
Din moment ce castraveții murați reprezintă un aliment fermentat natural, au un conținut de bacterii benefice, care pot contribui la menținerea sănătății intestinelor.
Datorită probioticelor, se poate menține un echilibru sănătos al florei intestinale. Acest lucru poate ajuta la îmbunătățirea digestiei, precum și a sistemului imunitar.
Totodată, castraveții conțin mai multe vitamine și minerale, precum vitamina K. Aceasta este foarte importantă pentru coagularea sângelui, dar și pentru a menține sănătatea oaselor.
Castraveții mai conțin și vitamina A, necesară pentru sănătatea pielii, dar și a ochilor. Aceste legume mai conțin potasiu, care ajută la reglarea tensiunii arteriale și la funcționarea musculară.
Mihaela Bilic, despre beneficiile castraveților murați
Nutriționistul Mihaela Bilic explică despre beneficiul castraveților murați, un preparat gătit des de gospodine în această perioadă a anului.
Foarte mulți români au în cămara castraveți puși la fermentat pentru sezonul rece. Folosesc castraveții murați pentru a prepara salata boeuf sau îi mănâncă alături de tocănițe sau grătar.
Mihaela Bilic a dezvăluit care sunt beneficiile castraveților murați, care ar fi mai sănătoși decât cei proaspeți. „Castraveții murați ,cresc semnificativ activitatea antioxidantă. Oamenii de știință ne vin în ajutor cu un studiu îmbucurător. S-a analizat conținutul de colesterol și concentrația în produși de oxidare ai colesterolului din 3 tipuri de produse: smântână simplă, smântână cu castraveți proaspeți și smântâna cu castraveți murați în saramură. Castraveții murați cresc semnificativ activitatea antioxidantă”, a mărturisit expertul pe rețelele de socializare.
Ea a scris acum 10 ani că „una din bucuriile verii este că te poți să te răcorești cu…zeama de castraveti murați”.
Reţeta de zacuscă a lui Radu Anton Roman. Doar aşa gospodinele vor reuşi să facă cea mai bună zacuscă de vinete pentru la iarnă.
Zacusca este un preparat extrem de îndrăgit în bucătăria românească. El se pregătește toamna, de obicei, însă este la mare căutare și în perioadele de post de peste an.
În cartea sa ”Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti”, Radu Anton Roman a explicat, pas cu pas, modul de preparare al zacuscăi.
Ingrediente zacuscă:
Cât de sănătoasă este, de fapt, zacusca – adevărul nespus despre cea mai consumată mâncare de toamnă
Cum se prepară zacusca:
Potrivit lui Radu Anton Roman, vinetele se coc pe plită, se curăță de coajă și se lasă să se scurgă timp de două-trei ore.
Gogoșarii, ardeii și ceapa se grijesc, apoi se toacă și se pun la călit în ulei încins. Se pun la călit și vinetele. Roșiile se curăță de nodul verde și tare, se toacă mărunt și se adaugă la prăjeală. Totul va bolborosi vreme de 1 oră, în vas acoperit, pe foc mic, amestecând des, să nu se prindă.
În sfârșit se pune usturoi, sare, piper, se mai lasă să dea în câteva clocote.
Se conservă în borcane bine închise. Pentru siguranță, se pun borcanele cu zacuscă într-o cratiță mare, la fiert, încă o jumătate de oră.
Vrei să mănânci cea mai bună și gustoasă zacuscă? Chef Florin Dumitrescu, renumit pentru metodele sale inovatoare în bucătăria tradițională, a dezvăluit fanilor săi rețeta ideală pentru zacuscă! Celebrul bucătar folosește ingrediente clasice, iar timpul de preparate este rapid.
Zacusca este considerată unul dintre cele mai apreciate preparate tradiționale din țară, datorită gustului său excepțional și versatilității în utilizare. Adesea, din cauza timpului îndelungat și a efortului necesar pentru a obține acea consistență perfectă, procesul de preparare poate părea descurajant.
Din fericire, chef Florin Dumitrescu (37 de ani) a dezvăluit rețeta sa rapidă și savuroasă de zacuscă! Pentru a prepara zacusca celebrului bucătar, ai nevoie de câteva ingrediente de bază: vinete, ardei, ceapă, usturoi, ulei, sare și piper. De asemenea, el recomandă să adaugi câteva frunze de busuioc proaspăt pentru un plus de aromă. Așadar, iată care sunt ingredientele și care sunt pașii pentru preparare:
Ingrediente:
Mod de preparare
Se pun la copt vânăta și ardeiul capia, pe o plită sau direct pe ochiul aragazului. Între timp, se curăță ceapa și usturoiul. Ceapa se taie în fâșii subțiri, iar usturoiul se zdrobește cu lama unui cuțit. Se încinge uleiul într-o tigaie și se pune ceapa la călit. Când ceapa s-a înmuiat, se adaugă usturoiul zdrobit, și se călesc împreună pentru 2-3 minute.
Tăie roșiile cherry în jumătate și adăugă-le în tigaie împreună cu frunzele de busuioc. Se amestecă ușor toate ingredientele. Se decojește și se taie mărunt ardeiul. Apoi se adaugă în tigaie peste ceapă. Se curăță vânăta de coajă, se taie mărunt și se adaugă în tigaie.
Legumele se prăjesc până sunt pătrunse, apoi se condimentează cu sarea și piperul. Zacusca poate fi savurată atât caldă, cât și rece, pe o felie de pâine proaspătă. Este delicioasă și ca garnitură pentru friptură.
De asemenea, poți adăuga ierburi aromatice precum cimbru sau foi de dafin. Pentru un plus de dulceață, poți adăuga un morcov ras. Poftă bună!
Radu Anton Roman a lăsat în urmă mai multe rețete, printre care și cea de magiun de prune fără zahăr. Gospodinele care doresc un gust mai intens și special pot adăuga un ingredient special.
Unul dintre cele mai importante aspecte pentru a obține un preparat perfect sunt chiar fructele. Prunele trebuie să fie bine coapte, aromate și dulci.
Pentru a prepara un magiun de prune ca a bunicii, trebuie să ții cont de mai multe aspecte. Este recomandat să fierbi preparatul la plită, însă așează oala pe o țiglă încinsă, astfel ca desertul doar să „bulbucească”.
„Se grijesc fructele (se spală, se scot sâmburii), se pun la fiert într-o tingire cu fundul gros, dar nu direct pe plită, ci pe țiglă încinsă, abia să bulbucească”, scria Radu Anton Roman în cartea sa.
El le recomanda gospodinelor să pună în magiun sâmburi de caise și corcodușe. Înainte de a fi puși în oală, ei trebuie pisați. La un kilogram de prune se adaugă o mână de miez.
Procesul de preparare durează câteva ore, timp în care trebuie amestecat în oală destul de des, pentru a nu se lipi. Este gata abia atunci când pasta devine foarte groasă.
„Fructele se amestecă într-o doară până când dau în primul clocot, dar, după aceea, trebuie învârtite cât de des, că se prind. După primele clocote, rămâne la buna dumneavoastră plăcere dacă pasați printr-o sită sau nu pasta de fructe, pentru a scăpa de coji. Trebuie să se lege bine, așa că fiertul și amestecatul durează ore și ore, până când e magiun, adică o pastă în care melesteul (făcălețul, mestecăul) abia se mai învârte”, sunt indicațiile oferite de Radu Anton Roman.
Sâmburii se caise se adaugă la final, înainte de a lua oala de pe foc. Se mai mestecă de câteva ori, apoi preparatul este gata.
Magiunul de prune trebuie pus în borcane preîncălzite, în caz contrar este foarte posibil ca acestea să se spargă. O altă variantă este să pui borcanele pe o suprafață metalică, cât timp torni preparatul fierbinte în ele.
Cum prepară Radu Anton Roman cele mai delicioase pârjoale moldovenești. Sunt un deliciu culinar și pot fi gătite în orice anotimp. Acest preparat poate fi însoțit foarte bine de un piure de cartofi și varză murată. Sunt foarte ușor de făcut și nu necesită foarte mult timp de preparare.
Citește și: Rețeta de post care te va face să te lingi pe degete! Chiftele de fasole, gata în doi timpi și trei mișcări
„Pârjoalele sunt nişte «găluşte» din carne care ne arată, limpede şi maroniu pe alb (căci cu piure sunt mai bune decât orice) că, dacă sudul muntenesc şi balcanizat nu ne-ar fi impus, odată cu dialectu-i oficializat, şi cuvinte precum ciulama sau chiofte, n-am fi fost niciodată bântuiţi de ideea falsă că toate ale gurii ne-au fost mestecate mai întâi de osmanlăi.
Cu piure de cartofi şi varză murată, pârjoalele bucură şi satură de sute de ani omenirea daco-latină condimentată cu ceva prafuri bulgaro- lingvistice. Le ştiu de copil prezente în orice vitrină, de la orice cantină sau bufet, în orice variantă (ar fi chiar interesant de urmărit ce numesc azi cârciumarii şi fastfood-urile pârjoală).
Dar, făcute ca mai sus, ne pot ajuta să ne întâlnim nu numai cu marea bucătărie a bunicilor noştri, ci şi cu un vin ce aparţine şi el aceloraşi vremuri”, scria celebrul gastronom Radu Anton Roman, în lucrarea „Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti”, scria celebrul gastronom Radu Anton Roman, în lucrarea „Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti”.
Pentru a prepara această rețetă ai nevoie de următoarele ingrediente:
Mod de preparare
Se toacă foarte bine carnea, se îmbibă pâinea în lapte și se stoarce cu grijă. Ceapa trebuie tocată mărunt și înmuiată în unt, pe foc mic. Se toacă mărunt mărarul și pătrunjelul. Cartoful se dă pe răzătoarea mică. Ouăle se bat și se pun peste carne, alături de ceapă, mărar, pătrunjel, cartof, piper, sare după gust și 100 de grame de unt și se amestecă totul foarte bine.
Într-o farfurie se pune pesmet fin sau mălai. Cu ajutorul unui polonic se ia tocătura, pentru că pârjoala e mare cât o palmă de copil, se tăvălește prin pesmet, se turteșre la 1 cm grosime, se alungește și i se dă formă ovală.
Pârjoalele se prăjesc în unt încins, în tigaia acoperită pentru a se pătrunde bine carnea și ca să-și ia aromele tuturor ingredientelor, pe foc foarte mic, rumenindu-se bine pe ambele părți.