Nu știu domniile voastre ce vă amintiți din toamnele copilăriei, dar mie îmi lasă și-acum gura apă după zacuștile cu ghebe de-anțărț. Și, mai ales, după ziua de dinainte de pregătirea lor, când hălăduiam, cu toți ai casei, prin pădurea din spatele casei bunicilor, în căutarea năzdrăvanelor ciuperci, ce cresc în ciopoare, pe lângă cioatele arborilor tăiați (ca să se rărească nițeluș pădurea).
Întrebam mereu de ce cresc minunile astea (pe care le vedeam ca pe cârdurile de copii de grădiniță, când ieșeau în zilele senine în parcul destinat numai lor) numai după câte o ploaie zdravănă, de ce nu le aflu, de exemplu, și-n toiul verii (ca pe pâinișoare, vinecioare, iuțari și alți bureți ce mi-au încântat vacanțele copilăriei) și-aflam că venirea lor pe lume e condiționată de umbra pădurii, de culcușul cald de frunze și de… apă binecuvântată ce vine din cer.
Ei, dar să lăsăm amintirea asta cu miros de reavăn și de mușchi de pădure și să ne întoarcem în bucătărie să pregătim zacusca de ghebe (dacă aveți cum să o puneși la fiert în tuciul pe pirostrii, și mai bine va fi!).
Ai trebuință de:
– 2 vinete mijlocii,
– 3 ardei graşi mari,
– o ceapă mare,
– 225 ml suc de roşii,
– 60 ml ulei,
– 300 g ghebe,
– 2 foi de dafin,
– sare şi piper.
Se curăță ghebele și se pun într-un vas pe foc, să se înmoaie (fără apă, căci apă vor lăsa ele). Se coc vinetele şi ardeii.
Citeşte continuarea pe antenasatelor.ro