REŢETE MURĂTURI. Sfaturile dr. Gheorghe Mencinicopschi pentru a avea cămara plină de murături sănătoase VIDEO

REŢETE MURĂTURI: Prin murare se pastreaza substantele valoroase din legumele supuse acestui proces natural de conservare. In procesul natural de fermentatie, microflora existenta pe legume si fructe transforma glucidele din acestea in nenumarate substante biologic-active benefice: vitaminele B1, B2, A si acidul lactic.

Reteta muraturi asortate

Vom nevoie de: 2 capatani de conopida, 1 varza alba mai mare taiata in felii groase, 2 verze rosii mai mici taiate in 5-6 felii, 1,5 kg gogonele, 3 kg castraveti, 4-5 morcovi taiati rondele, 1 capatana usturoi, ardei iuti, 1 legatura mare frunze de telina, 1 legatura mare frunze de leustean, marar uscat, 3-4 bucati hrean taiate in fasii, 1 pachet piper boabe, sare grunjoasa.

Conopida se desparte buchetele, iar varza se taie in felii mai groase. Se spala bine totul si se incepe punerea lor in vasul in care dorim sa le pastram peste iarna. Atentie! Fermentatia trebuie sa aiba loc fie in butoaie de stejar, fie in borcane de sticla; nu se recomanda vasele din mase plastice sau aluminiu, deoarece acidul lactic si saramura pot extrage din acestea substante toxice, periculoase pentru sanatate.

Pe fundul vasului se aseaza mararul, varza rosie, varza alba, cateii de usturoi, morcovii taiati rondele, 3-4 fasii de hrean si ardeii iuti. Urmatorul strat va fi de castraveti si gogonele, dupa care urmeaza iar conopida, morcovii si ardeii iuti. Legumele se pot aseza dupa imaginatia fiecaruia, nu este o regula anume. Cand vasul s-a umplut, se presara deasupra un pachet mic de piper boabe si se acopera totul cu frunze de telina si leustean.

Alte articole

De ce să pui mere și gutui la castraveții murați. Secretul gospodinelor pentru murături perfecte

Rețetă de castraveți murați de la 1800. Cele trei ingrediente atipice care îmbunătățesc semnificativ savoarea și consistența castraveciorilor

Saramura se pregateste astfel: la 1 l de apa se pun 30 g sare. Fermentatia trebuie sa se produca in lipsa oxigenului din aer si de aceea legumele si fructele trebuie sa fie bine acoperite de saramura. Se aseaza peste legume o farfurie sau un capac si deasupra se pune o greutate care sa tina legumele in saramura. Se acopera cu un prosop si se tin la temperatura camerei cam 6 zile pana se acresc, apoi se inchid cu un capac si se pun la loc racoros. Temperatura optima de fermentare este de +4̊C, cand se acumuleaza cele mai mari cantitati de acid lactic, de substante biologic active si arome generate prin fermentatia glucidelor din legume si fructe.

Alte condimente care fac muraturile delicioase sunt semintele de mustar, schinduf,  ghimbir.

Este ideal ca legumele si fructele pe care le punem la murat in sare sa fie cultivate fara ingrasaminte chimice. 

Castraveciorii murati, gogosarii murati, varza murata si muraturile asortate sunt garnituri excelente pentru mancarurile din carne. Acestea stimuleaza digestia carnii, protejand totodata impotriva metabolitilor co-cancerigeni ce sunt rezultati in urma consumului carnii si produselor din carne.

Sursa: doctormenci.ro

REŢETE DE MURĂTURI

In cartea sa „Revolutie in bucatarie – reinvata sa gatesti sanatos”,  aparuta la editura Coreus Publishing, domnul profesor Gheorghe Mencinicopschi ne explica de ce mai bine sa punem muraturi si nu conserve cu otet.

Conservele

Toate legumele si zarzavaturile puse peste iarna in otet nu sunt muraturi, ci conserve! Legumele conservate in otet nu au aceleasi calitati ca si muraturile, deoarece nu au aceeasi valoare nutritionala cu acestea  (muraturile nu sunt tratate termic si au o microflora probiotica vie). Mai mult, in cazul anumitor persoane, conservele in otet irita sistemul gastrointestinal.

Daca, totusi, doriti sa puneti pentru iarna si conserve, atunci va sfatuiesc sa utilizati doar otet natural de fermentatie obtinut din vin si nu prin diluarea acidului acetic de sinteza, precum si sare bruta, neiodata.

In concluzie, conservele in otet nu sunt muraturi si deci nu au efectele benefice ale acestora!

Muraturile

Muraturile sunt legumele ce trec printr-un proces de fermentatie acido-lactica in timpul careia se genereaza diferite substante biologic active, cum ar fi vitamine, acid lactic etc. Sub influenta microflorei de fermentatie acestea capata valoare nutritionala deosebita, devenind practic alimente functionale probiotice. Alimentele probiotice contin bacterii acido-lactice active, benefice unei sanatati optime a sistemului gastro-intestinal. Acestea imbunatatesc digestia, stimuleaza detoxifierea si intaresc sistemul imunitar.

Exemplu

Daca tot puneti castraveti, atunci ar fi bine sa ii puneti la murat, in sare. Alegeti castraveti de gradina, cultivati cu compost si fara ingrasaminte chimice (NPK). Sarea utilizata va fi bruta, neiodata artificial. Castravetii in saramura se vor depozita intr-un loc intunecos, uscat, la temperaturi de 10 – 15^oC pentru a se declansa procesul natural de fermentatie acido-lactica. Acesta trebuie sa fie lent, pentru a permite o fermentatie cat mai buna, cu generare de acid lactic, conservantul natural perfect si un foarte eficient reglator al microflorei intestinale probiotice. In procesul natural de fermentatie nu doar ca se produc vitamine, ci se biodisponibilizeaza mineralele si fibrele alimentare din castraveti. Vitaminele naturale existente in castraveti nu sunt distruse, deoarece produsul nu este tratat termic.

Varianta castraveti murati obtinuti prin fermentatie este mult mai indicata. In general, castraveciorii murati, gogosarii murati, varza murata si muraturile asortate sunt garnituri excelente pentru mancarurile din carne. Acestea stimuleaza digestia carnii, protejand totodata impotriva metabolitilor co-cancerigeni ce sunt rezultati in urma consumului carnii si produselor din carne. Varza murata este un aliment probiotic, indicat majoritatii consumatorilor, care contine compusi anticancerigeni, hepatoprotectori, anti-inflamatori – antioxidanti (vit. A, C, E, zinc), fibre alimentare (combat constipatia, detoxifica colonul), minerale (potasiu, magneziu, calciu). Acidul lactic generat de microflora spontana este un excelent reglator al microflorei intestinale, benefic pentru intarirea sistemului imunitar.

Varianta castraveți murați obținuți prin fermentație este mult mai indicată. În general, castraveciorii murați, gogoșarii murați, varza murată și murăturile asortate sunt garnituri excelente pentru mâncărurile din carne. Acestea stimulează digestia cărnii, protejând totodată împotriva metabolitilor co-cancerigeni ce sunt rezultați în urma consumului cărnii și produselor din carne”, mai scrie profesorul Mencinicopschi în cartea sa „Revoluţie în bucătărie – reînvaţă să găteşti sănătos”. Alături de castraveţi, varza murată este şi ea un alimente probiotic indicat datorită faptului că ea conţine compuşi anticancerigeni hepatoprotectori, anti-inflamatori şi€“ antioxidanți (vitaminele A, C, E, zinc), fibre alimentare (care combat constipația şi detoxifică colonul) şi minerale (potasiu, magneziu şi calciu). Astfel, şi în cazul verzei murate, acidul lactic generat de microflora spontană este un excelent reglator al microflorei intestinale, benefic pentru întărirea sistemului imunitar.