REVIEW: Crossfire, atac direct la Counter Strike

Dacă urmărim evoluţia jocului Counter Strike, se observă că a pornit ca un mod care se activa din jocul Half Life, ulterior, pe măsură ce acest mod a devenit tot mai popular, a primit un executabil propriu. Acţiunea din spatele jocului este foarte simplă, “hoţii şi vardiştii”, respectiv “terorişti şi contra-terorişti”. Exista 3 tipuri de harţi: contra-teroriştii trebuie să salveze ostaticii, teroriştii trebuie să planteze o bombă, şi, în final, toata lumea trebuie sa moară. Toţi se întrec pentru a obţine cat mai multe “fraguri”(câţi mai mulţi inamici doborâţi). Acest mod a fost lansat pe 24 martie 1999, iar în prezent este în continuare printre cele mai jucate jocuri FPS online.

Apariţia acestuia a stimulat dezvoltarea mai multor moduri similare pentru alte jocuri foarte populare, cum ar fi Quake III Arena sau Unreal Tournament, insă niciunul nu a cunoscut un succes atât de mare precum l-a avut Counter Strike. Ajuns la versiunea 1.6, denumită Counter Strike Source, Steam, o platformă care oferă, printre altele, statistici ale diferitelor jocuri cât şi ale jucătorilor, arăta că  în 2006, cu regularitate existau 200.000 de utilizatori de Counter Strike.

Există totuşi şi punctele în minus ale jocului. În afară de faptul că a ajuns la un grad de uzură morală, conţinut care nu a fost actualizat în mod crucial, acesta trebuie achiziţionat. Pe valul a tot mai multor jocuri gratuite, care oferă acest tip de experienţă, şi-a făcut loc jocul numit Crossfire.

Acesta este un Counter Strike, dar mult mai alert, mai nou, mai actual, mai emo. Dar nu emo deprimat, ci mai degrabă un emo căruia nu îi este frică să se exprime. Şi cum se poate exprima mai bine un jucator decât prin a descărca nişte incărcătoare de gloanţe intr-un inamic virtual (poate este o descriere mult prea exactă).

Ce trebuie să faci pentru a putea juca Crossfire?  Cauti pe Google “Crossfire Europe”, intri pe unul din site-urile care găzduieşte servere pentru joc, iţi  faci cont sau te conectezi cu ajutorul contului de Facebook, descarci jocul, îl instalezi, iar în mai puţin de 10 minute te poţi juca. Foarte mare atenţie însă. Ca şi Counter Strike, Crossfire este prezent pe mai multe servere, aici fiind vorba de site-uri pe care trebuie să te înscri. Dacă vreţi să jucaţi alături de amici care la rândul lor joacă Crossfire, pentru a juca impreună trebuie să îi întrebaţi pe ce site sunt ei înregistraţi. De ce este acest lucru important? Jocul are un fel de career mode. Pe măsură ce joci, capeţi experienţă, înaintezi în nivel si primeşti bani cu care îţi poţi achiziţiona arme noi.

Pentru a face o scurtă introducere, pentru cei ce au nevoie şi de asa ceva, povestea este simplă: există un coflict armat (cum se putea altfel?!) între cele două puteri mondiale (mafiote, le-am putea numi), Global Risk şi Black List. Originea celor doua facţiuni porneşte de la folosirea PMC-urilor (Private Military Corporations – Corporaţii Militare Private) de către guvernele din întreaga lume, iar ceea ce se vrea este crearea unui conflict care va modela viitorul lumii.

În orice caz, ideea este că trebuie să iţi alegi o tabără, adică un skin. Poţi avea mai multe skinuri, dar numai unul îl primeşti gratuit. Dupa ce ai ales skinul, partea frumoasă este că poţi alege inainte oricărui meci, indiferent de skinul pe care il ai. O hartă poţi juca de partea Global Risk, iar următoarea pentru Black List. Modurile harţilor sunt diferite:

• Team Deathmatch – acest mod are ca singur scop eliminarea tuturor inamicilor. Diferenţa între CS si Crossfire este ca după ce un jucător este omorât acesta se spawnează (reînvie) la 3 secunde după moarte. Runda se încheie în momentul în care o echipă ajunge la numărul de kills stabilit;
• Search and Destroy – pe acest tip de hartă o echipă trebuie sa distrugă un obiectiv prin plantarea unei bombe;
• Ghost Mode – o echipă trebuie să distrugă un obiectiv cu ajutorul unui “ghost kitt”. Ceea ce face acest mod cu totul special este că jucătorii din echipa de “ghost” sunt invizibili şi nu beneficiază decât de cuţit, ca şi armă letală, cealaltă echipă fiind inarmată până în dinţi. Cu toate ca jucătorii ghost sunt invizibili, aceştia sunt complet invizibili numai când nu se mişcă, în miscare putând fi distinşi de peisaj;
• Elimination – acest mod se explică de la sine: elimină toţi inamicii. Runda se sfârşeşte în momentul in care toţi jucătorii dintr-o echipă au fost eliminaţi;
• Mutation (modul meu preferat) – runda începe cu toţi jucători în aceeaşi echipă. După 20 de secunde porneşte contaminarea. Un jucator este ales, aleator din mulţime, şi este contaminat. Acesta se transformă în mutant. Mutantul are ca singură armă un “fist weapon”(un fel de cutit de mână cu trei lame), iar scopul lui este să contamineze şi alţi jucători. Dacă ţi se pare nedreaptă lupta dintre soldăţeii cu arme grele şi sărăcuţii mutanţi care au numai două cuţite, săracii mutanţi au peste 2000hp (health points – viaţă) faţă de 100hp cât are soldatul.

Când vine vorba despre arme de foc, Crossfire nu este deloc mai prejos decât Counter Strike. Are tot atâtea arme şi încă pe atât. Ai un arsenal de arme complet, noutatea fiind data de armele pe care ţi le cumperi şi care  rămân ale tale. Asta poate fi pe de o parte un plus, pe de altă parte un minus, în ideea în care Counter Strike îţi oferea posibilitatea de a “testa” întreg arsenalul de arme pus la dispoziţie (numai să faci suficienţi bani în runda respectivă). Deşi Crossfire nu îţi permite să ai la dispoziţie toate armele, poţi oricând să arunci arma ta (pe care oricum o primeşti odată ce reîncepe runda sau te respawnezi) şi să iei altă armă de pe jos, de la un jucător care “nu o va mai folosi runda respectivă”.

Ce pot spune este că, la prima vedere, jocul mi-a lăsat o impresie foarte bună. Imi place că este foarte alert şi este perfect pentru acele momente când vrei sa te descarci de toate energiile negative, iar ce poate fi mai placut decât sa impuşti inamici imaginari?! Din păcate nici acest joc nu a fost cruţat de oameni frustraţi care folosesc hackuri, dar, per total, frecvenţa cu care dai peste frustraţi este mult mai mică, cu toate că numărul jucatorilor (raportat de ei la nivel mondial) este de 280 de milioane. Aş spune că este un joc de week-end, care nu necesită foarte mult efort intelectual şi pe care vi-l recomand, cu căldură, după o lungă săptămână de muncă stresantă.