Revin protestele. Taximetriştii blochează Bucureştiul şi ameninţă cu greva foamei, poştaşii ar putea să nu aducă pensiile la timp

Protestele se amplifică în an electoral. Taximetriştii, membri ai Asociaţiei Naţionale a Patronatului Operatorilor de Transport în Regim de Taxi (ANPOTRT), vor intra în greva foamei, dacă nu le sunt soluţionate revendicările după cele trei zile de protest, a declarat, luni, pentru AGERPRES, preşedintele organizaţiei, Remus Nedelcu.

„Noi încă aşteptăm invitaţia premierului sau să ne viziteze dânsul aici în Piaţă (Piaţa Constituţiei – n. r.) astăzi, dacă nu, mâine, dacă nu, poimâine. Avem trei zile de protest. Dacă în aceste trei zile nu se rezolvă nimic, colegii noştri din toată ţara au de gând să facă greva foamei la Guvern şi la fiecare prefectură de judeţ, la nivel naţional, ca să audă o Europă întreagă că la noi nu se vrea reglementarea, aşa cum s-a întâmplat în majoritatea ţărilor din Europa…Aşteptăm să ne cheme cineva, să stăm de vorbă, să spunem oamenilor noştri din toată ţara că se va reglementa acest OG 49 (OUG 49/2019 privind activităţile de transport alternativ cu autoturism şi conducător auto – n. r.). Sperăm să rezolve”, a spus Remus Nedelcu.

Protestele taximetriştilor sunt împotriva Uber şi Bolt

Potrivit acestuia, pentru protestul de luni, organizaţia are autorizaţie pentru 800 de maşini, iar la manifestaţie s-au strâns toţi participanţii. Pentru marţi şi miercuri, organizaţia a primit aprobare pentru 1.800 de maşini zilnic.

Întrebat dacă greva foamei nu este o măsură extremă, el a declarat că „taximetria este în prag de colaps”, iar dacă nu se face acum ceva „în toamnă nu o să mai aveţi cu cine sta de vorbă în domeniul taximetriei”.

Alte articole

Se anunţă concedieri masive în sistemul bugetar: „Un etaj întreg vine la muncă după ora 10:00. Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top”

BNS, scrisoare deschisă pentru partidele parlamentare. Sindicaliştii cer învestirea cât mai rapidă a noului guvern şi un control mai strict al serviciilor de informaţii

Taximetriştii, membri ai Asociaţiei Naţionale a Patronatului Operatorilor de Transport în Regim de Taxi, (ANPOTRT), protestează luni în Piaţa Constituţiei, solicitând emiterea, în regim de urgenţă, a unei ordonanţe de modificare a Legii 204/2019 (OUG 49/2019), pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 49/2019 privind activităţile de transport alternativ cu autoturism şi conducător auto.

Luni, protestul este programat între orele 7:00 – 9:00 şi sunt aşteptate peste 600 de taxiuri, atât din Bucureşti, cât şi din ţară.

Conform unui comunicat al Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian, acţiunea are ca scop atragerea atenţiei Guvernului României, privind multiplele solicitări depuse în ultimele şapte luni, în încercarea de a modifica Legea 204/2019 (OUG 49/2019), care reglementează transportul alternativ.

VIDEO Haos la Bruxelles. Fermierii au incendiat cauciucuri şi baloţi de paie şi au blocat străzile cu tractoare

Principalele revendicări ale taximetriştilor vizează: limitarea copiilor conforme, pe criterii similare cu cele aplicate serviciului de taximetrie, având ca rezultat protejarea calităţii vieţii şi aerului, aglomerării traficului şi poluarea din marile oraşe, cât şi asigurarea unei predictibilităţi economice pe acest segment de piaţă; eliminarea posibilităţii de emitere a copiei conforme pentru auto deţinute de operatori cu contract de comodat sau închiriere şi ridicarea pragului de autorizare la vechimea maşinii la 5 ani prima autorizare, maximum 10 ani; interzicerea colantării sau aplicarea regulamentelor locale cu privire la reclame pe autoturismele arondate la platformele digitale şi aplicarea de ecusoane pe portierele spate care să conţină datele de identificare ale operatorului; eliminarea „tarifului dinamic” potrivit recomandărilor de la Consiliul Concurenţei cu privire la practicile înşelătoare; respectarea art. 6 din Legea 204/2019 cu privire la fiscalizarea curselor şi comisioanelor printr-o entitate fiscală înregistrată la ONRC cu suspendarea avizului tehnic până la intrarea în legalitate.

„Precizăm de la început că acest protest nu este organizat pentru a pune presiune pe factorii decizionali, avem încrederea şi argumentele că propunerile noastre de modificare a legislaţiei, în speţă OG 49/2019 (Legea 204/2019), se vor concretiza într-o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea acesteia. Guvernul este obligat să asigure, prin politicile aplicate, un climat concurenţial corect pentru toţi jucătorii de pe aceeaşi piaţă. Este evident faptul că OG 49/2019 are nevoie de ajustări tocmai pentru a asigura acest aspect. Având în vedere aceste aspecte, solicităm primului ministru, domnul Marcel Ciolacu, o întâlnire de urgenţă, aşa cum public şi-a exprimat disponibilitatea”, au declarat reprezentanţii ANPOTRT.

Sursa citată precizează că a fost emis un protocol de către Primăria Municipiului Bucureşti pentru organizarea şi desfăşurarea adunării publice în zilele de 26, 27 şi 28 februarie 2024, potrivit căruia protestul va avea loc în Piaţa Constituţiei, parcarea publică, şi afluirea participanţilor între orele 7:00 – 9:00, cu participarea a maximum 800 de autovehicule inscripţionate TAXI.

Pentru data de 27 şi 28, protestul a fost aprobat în aceeaşi locaţie, cu participarea a maximum 1.800 de autovehicule inscripţionate TAXI.

Proteste de amploare a lucrătorilor poștali: Ce solicită membrii SLPR

Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România (SLPR), afiliat la Blocul Naţional Sindical (BNS), organizează, începând luni, acţiuni de protest în faţa sediului Ministerului Cercetării Inovării şi Digitalizării.
Pichetarea ministerului de resort este programată să aibă loc în perioada 26 – 29 februarie 2024, între orele 11:30 – 14:00, conform Agerpres.

Anul trecut, în data de 9 octombrie, lucrătorii poştali au demarat mai multe proteste care s-au întins până pe 13 octombrie 2023.

Pe lista nemulţumirilor sindicaliştilor se află, în prezent, aceleaşi subiecte ca în anul anterior, respectiv: lipsa unui sistem de salarizare transparent, motivant şi nediscriminatoriu, care a condus la situaţia din Poşta Română în care 80% din personal primeşte salariul minim pe economie, indiferent de funcţie, studii, responsabilităţi, experienţă profesională.

De asemenea, SLPR subliniază că există un risc uriaş ca, odată cu creşterea salariului minim pe economie, de la 1 ianuarie 2024, Poşta Română să intre în procedură de insolvenţă sau să concedieze multe mii de angajaţi.

Sindicaliştii reclamă, totodată, lipsa politicilor coerente de dezvoltare şi sustenabilitate a CNPR, lipsa de transparenţă şi predictibilitate în actul de management, precum şi lipsa dialogului social la nivelul Poştei Române.

Săptămâna trecută, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat, într-o conferinţă de presă, că, la nivelul Companiei Naţionale „Poşta Română” nu mai există, în momentul de faţă, un contract colectiv de muncă, iar termenul-limită pentru finalizarea negocierilor este 29 februarie. Liderul sindical a menţionat că, în eventualitatea în care procesul de negociere a contractului colectiv de muncă nu va fi definitivat, se va declanşa greva la nivel naţional.

La rândul său, Mircea Burlacu, vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), a precizat că termenul estimat pentru declanşarea grevei generale de către lucrătorii din Poşta Română este data de 1 aprilie.

„Suntem în a 37-a zi de când am început discuţiile pe contract. Practic, n-am făcut niciun pas în faţă, pentru că, deşi împreună cu echipa companiei, cu aceeaşi echipă a companiei, în urmă cu câteva luni de zile, am luat articol cu articol, am convenit asupra unei forme, am făcut un contract colectiv de muncă ce a fost în vigoare până la 31 ianuarie. Suntem astăzi în situaţia de a lua din nou în dezbatere şi de a aduce din nou argumente pentru fiecare articol din contract şi în felul acesta am pierdut şi unii şi alţii timp să explicăm de ce trebuie să dispară din contractul de muncă orice referire care se regăseşte în legislaţie (…). În ritmul în care merg lucrurile şi cu respectarea tuturor prevederilor legale, termenul pe care îl estimăm pentru declanşarea grevei generale este data de 1 aprilie. Va fi, probabil, respectând toate prevederile legale, momentul declarării grevei propriu-zise, cu oprirea totală a lucrului. Şi îmi asum responsabilitatea pentru ceea ce vă spun în momentul de faţă. În Poşta Română există situaţia pentru declanşarea unui conflict de muncă. O să-i anunţăm (conducerea, n.r). Probabil că ştiu asta, dar nu-i interesează”, a spus Burlacu.

Salarii mai mari cu 20% în Sănătate din iunie 2024. Guvernul s-a înţeles cu unele sindicate, altele continuă protestele

Totodată, şeful BNS, Dumitru Costin, a atras atenţia asupra faptului că, în termen reali, în Poşta Română există „fără echivoc o degradare continuă a situaţiei financiare a companiei”.

„Salariul mediu în companie este foarte apropiat de salariu minim brut pe ţară. Un număr semnificativ de angajaţi au salarii foarte apropiate de salariul minim brut pe ţară. Din estimările noastre, în momentul de faţă discutăm de aproape 60% din totalitatea salariaţilor din Compania Naţională Poşta Română, plătiţi pe salariul minim, indiferent de munca pe care o fac în companie, indiferent de nivelul de pregătire profesională, indiferent de responsabilităţile pe care aceştia le au la nivelul postului lor de lucru. Deşi din 2019 salariul mediu brut din companie a înregistrat un trend de creştere mai rapid decât salariul minim brut pe ţară, începând din 2023 acest trend a fost inversat în 2024. Echipa de management îşi propune o creştere salarială mult mai mică decât a salariului minim, însemnând că salariu mediu brut pe companie va fi doar cu 24% mai mare decât salariul minim brut pe ţară”, a explicat Costin.

În replică, oficialii Poştei Române au menţionat, într-un comunicat de presă transmis AGERPRES, că venitul mediu brut în companie era, în luna ianuarie 2024, de aproximativ 5.000 de lei, iar la acest moment nu există în companie salariaţi care să încaseze venituri la nivelul salariului minim pe economie.

„Toate proiectele de investiţii derulate de către Poşta Română sunt în grafic, Planul de Management fiind respectat în integralitate. La acest moment, nu există în Poşta Română salariaţi care să încaseze venituri la nivelul salariului minim pe economie. În anul 2021, în Poşta Română, venitul mediu era de 3.350 lei brut, iar în luna ianuarie 2024 venitul mediu brut este de aproximativ 5.000 lei. Asigurăm toţi clienţii, partenerii comerciali şi instituţiile bancare partenere, de stabilitatea şi soliditatea politicilor de management aflate în curs şi, de asemenea, pe partenerii de dialog social de respectarea prevederilor Art. 99 din Legea Dialogului Social respectiv: (2) Este interzisă orice intervenţie a autorităţilor publice, sub orice formă şi modalitate, în negocierea, încheierea, executarea, modificarea şi încetarea contractelor colective de muncă”, notează sursa citată.

Poşta Română este liderul de piaţă în sectorul serviciilor poştale şi deserveşte aproximativ 19 milioane de români, printr-o reţea extinsă de 5.500 de oficii poştale.

În prezent, compania se află în proprietatea statului român, reprezentat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, care deţine 93,52% din pachetul de acţiuni. Fondul Proprietatea deţine 6,48% din capitalul social al companiei.