Un rezident din Michigan a contactat virusul ciumei bubonice. Cazul a fost confirmat de oficiali şi este primul caz înregistrat în Michigan. „E acelaşi organism care a făcut ravagii în anii 1300, dar, în acest caz, infecţia există într-un nodul limfatic”, a declarat medicul Terry Frankovich.
Bolnavul diagnosticat cu ciuma bubonică a conactat virusul în timpul unei expediţii în Colorado, iar în prezent se află sub tratament.
Citeşte şi Cele mai periculoase EPIDEMII care AMENINŢĂ OMENIREA – GALERIE FOTO
Cei mai mulţi oameni care contactează ciuma bubonică sunt infectaţi cu virusul fiind muşcaţi de purici sau în urma contactului direct cu ţesut sau lichide ale corpului de la un animal infectat.
În 2015, în SUA au fost semnalate 14 cazuri de ciumă bubonică, cele mai multe în Colorado, iar două persoane şi-au pierdut viaţa. Totuşi, deşi această boală a ucis 50 de milioane de oameni în întreaga lume între 1346 şi 1353, efectele ei nu mai pot fi atât de devastatoare, potrivit specialiştilor. Din contră, rata de supravieţuire este destul de mare, datorită antibioticelor şi antimicrobienilor descoperiţi în timp, condiţia esenţială fiind ca boala să fie descoperită la timp.
Citeşte şi Bolile, mai mortale decât războaiele. Top 10 cele mai necruţătoare de epidemii din istorie
Ciuma sau pesta este o boală infecțioasă deosebit de contagioasă, produsă de bacteria Yersinia pestis. Potrivit Wikipedia, în trecut, boala a luat forme de pandemie întinzându-se pe mai multe continente. În prezent, între 1.000 și 2.000 de cazuri apar la nivel mondial, în fiecare an, în rândul oamenilor.
Pe continentul european, au existat mai multe pandemii de ciumă, cea numită Ciuma lui Iustinian (541-542), cea numită Moartea neagră, în secolul XIV și o a treia pandemie, datată 1855. Se știe faptul că a treia pandemie a fost cauzată de Yersinia pestis, dar afirmația că aceeași bacterie se face vinovată și de Ciuma lui Iustinian și de Moartea Neagră este astăzi pusă la îndoială de istorici și medici.
Cum se transmite ciuma bubonică
Boala este produsă de pișcătura puricelui de șobolan. Vectorul bolii, ca gazdă intermediară, transmite agentul patogen de la șobolan mai departe la om. Această schimbare de gazdă a puricelui se întâmplă numai după moartea rozătorului, de aceea s-a observat o mortalitate în masă la șobololani, înaintea izbucnirii unei epidemii de pestă la om.
Perioada de incubație durează de la câteva ore până la șapte zile.
Care sunt simptomele
Simptomele includ febră, dureri de cap și articulații, stare de abatere, slăbiciune până la pierderea cunoștinței.
Forma carbunculoasă provine de la umflăturile dureroase ganglionilor limfatici din regiunea gâtului, zonelor axilare, aceste tumefieri pot atinge 10 cm mărime și din cauza hemoragiilor din țesut devin de culoare albastru închis până la negru, care ulcerează având un conținut purulent. Această formă de pestă se poate agrava sau cu șanse de 50% duce la vindecare spontană. Deschiderea chirurgicală a abceselor din cauza pericolului de răspândire a bacteriilor în sânge și organe este contraindicat.