Revine „cupola de foc” peste România. Indicele de confort termic, depăşit la Bucureşti, temperaturile se apropie de 40 de grade Celsius, anunţă ANM

Potrivit ANM, luni, este cod galben de caniculă şi disconfort termic în Oltenia şi în cea mai mare parte a Munteniei. ”Se vor înregistra temperaturi mai ridicate decât cele normale pentru această dată, va fi caniculă şi disconfort termic accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) local va atinge pragul critic de 80 de unităţi. Temperaturile maxime vor fi de 34…37 de grade, mai ridicate în sudul Olteniei”, a transmis ANM.

Este cod galben în judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Giurgiu, Ilfov, Mehedinţi, Olt, Prahova, Teleorman, Vâlcea şi municipiul Bucureşti.

În Banat, Crişana, estul Munteniei, Moldova şi în Transilvania valorile termice nu vor mai depăşi 32…33 de grade. Care va fi cea mai călduroasă săptămână din august. ANM: 44,5 grade Celsius, recordul de temperatură al ultimei luni de vară
Temperaturile medii din ultima lună de vară ar putea fi mai ridicate decât de obicei, însă nu este sigur că luna august va fi mai caldă decât iulie, a declarat Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).

Elena Mateescu (ANM): Luna august vine cu temperaturi record

„Estimările actuale privind ultima lună de vară indică o probabilitate destul de ridicată ca în fiecare săptămână temperaturile medii să înregistreze valori mai ridicate decât în mod obişnuit şi cea mai caldă săptămână pare a fi 5 – 12 august. De asemenea, săptămânile 12 – 19 august şi 19 – 26 august, practic cele trei săptămâni indică o probabilitate de a avea abateri termice pozitive mai mari de două grade Celsius. Din punct de vedere al cantităţilor de precipitaţii, în medie, vor fi cantităţi deficitare la începutul lunii august, după care ne apropiem de normalul pluviometric al fiecărei săptămâni. Cu siguranţă însă nu putem estima dacă luna august va putea fi mai caldă decât luna iulie. Putem face aprecieri doar din perspectiva a ceea ce înseamnă tendinţa regimului de temperaturi şi a cantităţilor săptămânale pe întreaga lună de precipitaţii”, a precizat Elena Mateescu, potrivit Agerpres.

Alte articole

Prognoza meteo noiembrie 2024. Se apropie sezonul de turtă dulce, apar primele semne ale iernii

Florinela Georgescu, ANM, prognoza oficială a iernii: „Trebuie să fim pregătiţi pentru orice, deşi ne-am obişnuit cu ierni mai blânde”. Ninsori din noiembrie până în martie!

Cum au evoluat temperaturile din România în ultimii 40 de ani. Perioadele în care au fost cele mai răcoroase veri

Potrivit caracterizării climatice a lunii august, publicată de ANM, luna august este cea mai însorită și, uneori, cea mai caldă lună a verii. Recordul de temperatură înregistrat în România pentru luna august este de 44,5 grade Celsius, iar în Capitală, de 41,5 grade Celsius.

Elena Mateescu a subliniat că iunie din acest an a fost cea mai călduroasă lună iunie din istoria măsurătorilor meteorologice, înregistrând o abatere termică pozitivă de 3,7 grade Celsius. De asemenea, luna iulie are toate șansele să devină cea mai călduroasă lună iulie din istorie.

„În iunie am avut o abatere pozitivă de 3,7 grade Celsius faţă de normalul termic al unei luni iunie în ţara noastră şi o lună deficitară din punctul de vedere al cantităţii medii lunare de precipitaţii, doar 66,6 litri/mp˛ faţă de o normă de 84,5 litri/mp. Luna iulie înregistrează la acest moment o abatere termică de 4 grade Celsius şi are o şansă foarte mare să devină cea mai călduroasă lună iulie din istoria măsurătorilor meteorologice, pentru că cea mai caldă lună iulie a fost în 2012 cu 3,5 grade Celsius. La acest moment, 4 grade menţine luna iulie în topul lunilor celor mai calde şi, având în vedere şi ceea ce urmează până la sfârşitul lunii iulie, adică din nou temperaturi caniculare peste normalul datei din calendar, putem aprecia că există o şansă foarte mare, o probabilitate foarte mare ca şi luna iulie din acest an să devină cea mai caldă. Deci, iată două luni de vară în top cele mai călduroase luni de vară de când se fac măsurători meteorologice din ţară noastre, din 1961”, a detaliat directorul ANM.

Potrivit sursei citate, de la 1 ianuarie până în prezent, s-au emis nouă avertizări generale de Cod roșu și 52 de avertizări nowcasting de Cod roșu pentru instabilitate atmosferică, dintre care 43 au fost emise numai în luna iunie.

„În luna iulie 2024 au fost emise şase avertizări generale de Cod roşu de caniculă şi nouă de tip nowcasting pentru fenomene de instabilitate. În perioada 13-18 iulie au fost şase zile consecutive de Cod roşu de val de căldură persistent şi disconfort termic deosebit de accentuat. Este primul Cod roşu cel mai lung şi extins în aproape toată ţara emis de ANM. De la 1 ianuarie şi până în prezent s-au emis nouă avertizări generale de Cod roşu şi 52 de tip nowcasting pentru fenomene de instabilitate. Numai în luna iunie am avut 43 de Coduri roşu pe fenomene de instabilitate atmosferică”, a adăugat directorul general al ANM.

Cel mai secetos an agricol din istorie

Acest an agricol se conturează a fi unul dintre cei mai secetoși din istorie, afectând sever culturile prășitoare, precum porumbul și floarea-soarelui, a declarat directorul general al ANM, Elena Mateescu.

„Avem secetă pedologică extremă în bună parte din ţară, dar cele mai afectate zone în care deficitul de apă este unul extrem sunt Oltenia, Muntenia, Dobrogea şi estul Moldovei, vestul Banatului şi al Crişanei. Culturile cele mai afectate sunt porumbul şi floarea soarelui. Putem spune că din cele aproape 11 luni, de la 1 septembrie 2023, când a început anul agricol curent şi până când se termină la 31 august 2024, şapte luni cantităţile de precipitaţii au fost deficitare şi trei luni la rând, din mai, iunie şi iulie, vorbim în medie de cantităţi sub normele lunare. Deci, va fi unul dintre cei mai secetoşi ani agricoli, în special pentru culturile prăşitoare”, a precizat Elena Mateescu.

Prognoza meteo lunară. Se schimbă vremea, anunţ important de la ANM pentru românii care îşi iau concediul în august

În ultimele 11 luni, precipitațiile au fost deficitare în șapte luni, iar în mai, iunie și iulie cantitățile au fost sub normele lunare. Această situație a generat îngălbenirea și uscarea prematură a plantelor și subdimensionarea elementelor de rod. Conținutul de umiditate din sol este extrem de scăzut, afectând creșterea și maturarea culturilor. De asemenea, se prevăd temperaturi ridicate și precipitații sub formă de aversă, torențiale și grindină, ceea ce agravează stresul termic pentru plante.

Expert ANM: 2024 ar putea fi unul dintre cei mai secetoşi ani agricoli din istorie. Care sunt zonele și culturile cele mai afectate

Acest an agricol ar putea fi unul dintre cei mai secetoşi din istorie, în special pentru culturile prăşitoare, în prezent înregistrându-se secetă pedologică extremă în bună parte din ţară, a declarat directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu.

„Avem secetă pedologică extremă în bună parte din ţară, dar cele mai afectate zone în care deficitul de apă este unul extrem sunt Oltenia, Muntenia, Dobrogea şi estul Moldovei, vestul Banatului şi al Crişanei. Culturile cele mai afectate sunt porumbul şi floarea soarelui. Putem spune că din cele aproape 11 luni, de la 1 septembrie 2023, când a început anul agricol curent şi până când se termină la 31 august 2024, şapte luni cantităţile de precipitaţii au fost deficitare şi trei luni la rând, din mai, iunie şi iulie, vorbim în medie de cantităţi sub normele lunare. Deci, va fi unul dintre cei mai secetoşi ani agricoli, în special pentru culturile prăşitoare”, a precizat Elena Mateescu pentru Agerpres.

Ea a menţionat că specialiştii ANM publică frecvent prognoze agrometeorologice, dar analizează şi intensitatea stresului termic caracterizat pentru agricultură, iar pragul de arşită este de 32 de grade Celsius. „În condiţiile în care am valori peste acest prag, atunci plantele sunt afectate de stresul termic”, a adăugat şefa ANM.

Potrivit prognozei agrometeorologice emise de ANM pentru perioada 27 iulie – 2 august, conţinutul de umiditate din sol, în cultura de porumb neirigat, pe adâncimea 0-100 cm se va situa în limite scăzute şi deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă) în Maramureş, Oltenia, Muntenia şi Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei, a Crişanei şi a Banatului, izolat centrul şi sudul Transilvaniei. Pe suprafeţe agricole extinse din Transilvania, local vestul, nordul, nord-vestul şi centrul Moldovei, sudul Crişanei, izolat nord-estul Banatului, rezerva de apă din sol va prezenta valori satisfăcătoare.

În aceste condiţii, procesele de creştere, coacere şi maturare, atât la culturile prăşitoare, cât şi la speciile pomi-viticole se vor desfăşura în continuare cu dificultate, îndeosebi în sudul, sud estul şi estul ţării.

„Pe fondul temperaturilor maxime ridicate din aer, asociate cu menţinerea deficitelor de umiditate în sol, la culturile de porumb şi floarea-soarelui în regim neirigat se va înregistra fenomenul de îngălbenire şi/sau uscare prematură a aparatului foliar, precum şi subdimensionarea elementelor de rod (boabe şiştave, seminţe seci, stiuleţi şi capitule incomplet formate, etc.)”, arată prognoza ANM.

Sub aspect fenologic, cultura de floarea-soarelui va parcurge înflorirea (70-100%), maturitatea în ceară (30-100%) şi maturitatea deplină (10-100%). În funcţie de data semănatului, agrotehnica aplicată şi precocitatea hibrizilor, porumbul se va afla în diferite faze de vegetaţie, respectiv: înflorire (70-100%), mătăsire (50-100%) şi maturitate lapte (30-100%), precum şi maturitate ceară (10-100%) şi deplină (10-50%).

De asemenea, sfecla de zahăr va înregistra alungirea şi îngroşarea axei hipocotile (50-100%), local fiind posibilă declanşarea fazei de acumulare a zahărului în rădăcină (10-20%). În principalele bazine specializate, cartoful îşi va continua fazele înflorire şi uscarea a vrejilor (30-100%), precum şi începutul maturităţii tehnologice la soiurile de vară.

La pomii fructiferi vor predomina creşterea şi coacerea rodului, precum şi acumularea zahărului în fructe. De asemenea, la soiurile ajunse la maturitatea de consum se vor continua lucrările de recoltare. Viţa-de-vie va parcurge creşterea şi dezvoltarea boabelor, local fiind posibil începutul acumulării zaharurilor.

Potrivit ANM, în intervalul menţionat va predomina un regim termic ale aerului în general mai ridicat decât în mod obişnuit, în aproape toată ţara. Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 17 şi 31 de grade Celsius, abaterile termice pozitive fiind de 1 şi 6 grade Celsius, în toate regiunile.

Temperatura maximă a aerului va fi cuprinsă între 23 şi 38 de grade pe întreg teritoriul agricol, iar cea minimă a aerului se va încadra între 10 şi 24 de grade Celsius în cea mai mare parte a ţării, cele mai scăzute valori fiind posibile în zonele depresionare.

Sub aspect pluviometric, se întrevăd ploi sub formă de aversă, dar şi torenţiale, acestea fiind însoţite de descărcări electrice, căderi de grindină şi intensificări ale vântului, izolat cu aspect de vijelie pe suprafeţe agricole extinse, iar local, cantităţile de apă pot fi mai însemnate, precizează specialiştii ANM.