Acest avertisment a fost publicat marţi seara, sub forma unei „expression of concern” („exprimări a îngrijorării”) – o declaraţie ofcială folosită de reviste de ştinţă pentru a semnala faptul că un studiu poate ridica probleme.
O „expression of concern” nu este la fel dură ca o retractare pur şi simplu, însă are scopul să pună la îndoială.
Studiul respectiv conchide că hidroxiclorochina nu este benefică bolnavilor de covid-19 spitalizaţi şi că poate fi chiar nefastă. El a avut un răsunet mondial şi repercusiuni spectaculoase, determinând Organizaţia Mondială a Sănătăţi (OMS) să suspende teste clinice cu privire la hidroxiclorochină împotriva covid-19, iar Franţa a hotărât să interzică acest tratament.
Publicat la 22 mai în The Lancet, studiul are la bază date cu privire la 96.000 de pacienţi spitalizaţi în perioada decembrie-aprilie în 671 de spitale şi compară starea celor care au primit tratamentul cu cea a pacienţilor care nu l-au primit. În urma publicării studiului, numeroşi cercetători şi-au exprimat îndoiala cu privire la studiu, inclusiv cercetători sceptici faţă de folosirea hidroxiclorochinei împotriva covid-19.
Într-o scrisoare deschisă publicată la 28 mai, zeci de oameni de ştiinţă din întreaga lume subliniază că examinarea minuţioasă a studiului din The Lancet ridică „atât îngrijorări legate de metodologie, cât şi integritatea datelor”. Ei întocmesc o lungă listă de puncte problematice, de la incorenţe în dozele administrate în anumite ţări la probleme de etică cu privire la colectarea informaţiilor, trecând prin refuzul autorilor studiului de a oferi acces la date brute. Acestea provin de la Surgisphere, care se prezintă drept o societate de analiză a datelor din domeniul sănătăţii, cu sediul în Statele Unite.
În comunicatul său de marţi, The Lancet precizează că un „audit independent cu privire la provenienţa şi validitatea datelor a fost cerut de către autorii neafiliaţi Surgisphere şi este în curs, iar rezultatele sunt aşteptate foarte în curând”.
„Acest lucru nu este suficient. Avem nevoie de o evaluare cu adevărat independentă”, a reacţionat pe Twitter cercetătorul James Watson, unul dintre iniţiatorii acestei scrisori deschise.
„Îndoieli planează cu privire la integritatea studiului din The Lancet. Retrospectiv, pare că decidenţii politici s-au bazat prea mult pe această lucrare”, a comentat profesorul Stephen Evans de la London School of Hygiene and Tropical Medicine.
Înainte de controversa cu privire la acest studiu, alte lucrări, la o scară mai mică, au ajuns la aceeaşi concluzie ca acesta, însă fără ca metodologia lor să fie criticată. Studiul din The Lancet a fost atacat cu virulenţă de către apărători ai hidroxiclorochinei pe reţele de socializare, adesea cu hashtagul #LancetGate.
În prima linie a acestora s-a aflat un cercetător francez controversat, Didier Raoult.
„Castelul de cărţi se prăbuşeşte”, a scris el miercuri pe Twitter referindu-se la avertismentul The Lancet, după ce a catalogat studiul drept „murdar” şi a apreciat că a fost realizat de către „picioare nichelate” („pieds nickelés”, o expresie în franceză care desemnează oameni care nu îşi fac treaba bine sau nu fac faţă unei munci susţinute).
La rândul lor, autorii studiului – doctorul Mandeep Mehra şi colegii săi – îşi apără lucrarea.
„Noi suntem mândri să contribuim la lucrări cu privire la covid-19” în această perioadă de „incertitudine”, declara pentru AFP, la 29 mai, unul dintre ei, Sapan Desai, conducătorul Surgisphere.
Însă această societate se află în centrul tuturor întrebărilor.
Altă revistă medicală de referinţă – New England Journal of Medicine (NEJM) – a publicat marţi o „expression of concern” cu privire la un studiu al aceleiaşi echipe, realizat cu baze de date de la Surgisphere.
Acest studiu nu priveşte hidroxiclorochina, ci o legătură între mortalitatea din cauza covid-19 şi bolile cardiace.
Un specialist francez, profesorul Gilbert Deray, consideră publicarea acestor avertismente de către The Lancet şi NEJM semnul faptului că cele două studii sunt „pe cale de retractare”.
O asemenea dezavuare ar fi, în opinia sa, „un dezastru”, pentru că aceste reviste sunt de „referinţă”. „Aceste rătăciri ilustrează faptul că timpul ştiinţific trebuie să fie decontectat de cel mediatic. Urgenţa pandemiei nu justifică studii medicore”, apreciază el pe Twitter.