Revista Nature: Ştiinţa românească este în derivă, întrucât lipseşte finanţarea

Mulţi dintre cei mai buni cercetători români au plecat în timpul haosului politic care a urmat după căderea comunismului, în 1989.

În 2011 însă, guvernul a adoptat o lege menită să ridice standardele în educaţie şi ştiinţă. Ministrul educaţiei şi cercetării din acea vreme, Daniel Funeriu, a dotat această lege cu prevederi care să poată transcende reţelele locale de influenţă şi să asigure că banii şi poziţiile academice sunt atribuite celor mai buni. Totodată, bugetul cercetării a fost aproape dublat. Cabinetul din care făcea parte Funeriu a căzut însă anul trecut, iar reformele au fost în parte anulate, fapt pentru care mulţi oameni de ştiinţă dau vina pe succesorul lui Daniel Funeriu, Ecaterina Andronescu, continuă sursa citată.

Instalată în funcţie în iulie anul trecut, Andronescu este o figură puternică în politica universitară a României. Ea a fost ministru al educaţiei şi cercetării în două guverne precedente şi rector al Universităţii Politehnice din Bucureşti, înainte de a demisiona în baza regulilor lui Funeriu privind conflictul de interese. Legea le-a interzis rectorilor să facă politică, în încercarea de a-i împiedica pe profesori să facă uz de poziţiile politice pentru a-i ajuta pe apropiaţi.

Andronescu şi-a pierdut funcţia ministerială la alegerile din decembrie 2012, dar în ultimele zile în care a ocupat acest post a revizuit legislaţia adoptată în timpul lui Funeriu folosind trei instrumente legale – între care o ordonanţă de urgenţă a cărei motivaţie a fost, după cum a susţinut ea, necesitatea ca standardele să devină accesibile pentru mai mulţi, decret discutat în prezent în parlament. Acţiunile ei au anulat măsurile de prevenire a conflictelor de interese şi ‘cumetriilor’. Ecaterina Andronescu nu a răspuns la preocupările formulate de Nature în acest sens până la publicarea articolului.

Alte articole

Uitaţi de medici şi avocaţi, meseriile viitorului sunt designer în blockchain sau designer de imprimare 3D

Potrivit ultimelor prevederi, rectorii universităţilor pot fi din nou membri ai parlamentului, iar profesorii universitari care au trecut de vârsta de pensionare de 65 de ani – inclusiv Ecaterina Andronescu – pot deţine poziţii de leadership în universităţi, înainte interzise pentru a împiedica perpetuarea la putere un timp foarte îndelungat. Mai mult, a fost ridicată restricţia impusă de Funeriu ca profesorii să poată superviza cel mult opt doctoranzi simultan, iar aplicaţiile pentru burse nu mai trebuie examinate de cercetători din afara României. În plus, Andronescu a anulat cerinţa ca profesorii să treacă printr-un examen special şi a revizuit criteriile minime stabilite de Funeriu pentru obţinerea unei poziţii academice, iar criticii susţin că noile criterii sunt prea blânde.

Ecaterina Andronescu, în prezent şefa Comisiei pentru educaţie a Senatului român şi a senatului Universităţii Politehnice, a declarat pentru Nature că responsabilitatea pentru elaborarea criteriilor minime pentru numirile în lumea universitară îi revine Consiliului naţional de atestare a titlurilor universitare, iar ulterior titlurile devin oficiale prin ordin ministerial.

Anul trecut, ea a fost implicată într-o altă controversă, din cauza unor acuzaţii de plagiat şi încălcarea legii drepturilor de autor în unele articole de cercetare. Ecaterina Andronescu este coautoare a trei din patru documente despre care experţi internaţional susţin că au fost plagiate şi încalcă drepturi de autor. Afirmaţiile în acest sens – ultimele dintr-o serie de scandaluri de plagiat care au zdruncinat România – au fost făcute publice în decembrie anul trecut pe site-ul Integru.org creat de oameni de ştiinţă cu scopul de a elimina plagiatul din lumea academică a României. Editorii jurnalelor în care au apărut respectivele articole au fost informaţi câteva zile mai târziu.

David Tomanek, de la Universitatea de stat din Michigan, din East Lansing, cititor al Integru, a remarcat pentru Nature că articolele, publicate în anii 2006-2007, încă nu au fost retrase şi jurnalele nu au răspuns la solicitările de informaţii venite din partea cercetătorilor implicaţi.

Doar unul dintre editori, de la publicaţia de specialitate Thin Solid Films, ţinând de compania globală de editură specializată în ştiinţă Elsevier, a răspuns la întrebările puse de Nature. Într-un e-mail trimis la 28 mai, Joe Greene, fizician la Universitatea Illinois, a notat că Elsevier a aplicat propriile sale proceduri de investigare, ancheta urmând să fie finalizată ‘în câteva săptămâni sau luni’.

Andronescu nu a răspuns solicitărilor scrise şi telefonice ale Nature de a comenta pe acest subiect, dar a negat că ar fi plagiat, într-un interviu publicat în mai într-un ziar românesc. Succesorul său la minister, Mihnea Costoiu, a precizat pentru Nature că toate procedurile pentru numirile în posturi universitare au fost urmate corect în cursul angajărilor din acest an şi a menţionat că afirmaţiile în sensul că standardele cerute pentru a deveni profesor ar fi fost coborâte sunt ‘ori o interpretare greşită, ori o presupunere care denotă lipsă de informare din partea iniţiatorilor acestei teorii’.

În aprilie, Costoiu a procedat la reduceri importante ale bugetului cercetării, înjumătăţind valoarea granturilor acordate în 2011 şi sistând următoarea serie de granturi trecute deja de faza de evaluare. Tot el a lansat o nouă competiţie pentru fonduri vizând colaborarea între cercetare şi industrie pe baza unor reguli mai puţin stricte. Ministrul a dat asigurări că intenţionează ca beneficiarii granturilor în curs de derulare să-şi primească integral finanţarea, în anii care vin.