Sindicaliştii din Poliţie spun că, din cauza transferului contribuțiilor, creşterile salariale promise de ministrul Muncii vor fi inexistente sau, în cel mai bun caz, foarte mici, scrie digi24.ro.
„8000 de polițiști din zona executivă, adică criminaliști, judiciari, cei din posturile de poliție rurală, cărora le vor scădea salariile nete în februarie într-o medie de 250-300 de lei. Agenții debutanți, câteva mii, până în 10.000, vor avea o creștere fabuloasă de 1,8%. Practic creșterile vor fi inexistente”, spune Dumitru Coarnă lider sindical SNPPC.
Nici profesorii nu sunt mulţumiţi de salariile pe care le primesc, aşa că ameninţă cu greva generală. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ a dat un ultimatum Guvernului, prin care a cerut începerea negocierilor în cel mult două săptămâni.
„O problemă extrem de importantă e legată de grilă. Suntem poziționați cu salarii de mizerie în acest moment, 12.000 de angajați în învățământ care au fracțiuni de normă, conform Codului fiscal, ar trebui să vină cu bani de acasă. Convenisem cu ministrul de finanțe și al educației pentru personalul nedidactic, care curăță toalete, acei oameni au salarii de 700 de lei, jumătate de normă, propusesem spor de 5%”, declară Simion Hăncescu, preşedinte FSLI.
Acuzată că a indus în eroare cu legea salarizării, Lia Olguţa Vasilescu spune că doar 3% dintre bugetari au salarii mai mici, în mare parte demnitari care oricum aveau venituri foarte mari.
„Sunt foarte multe categorii de bugetari cărora le-au crescut salariile. Pe medie, a fost o creștere de 22,5%, fără transferul contribuțiilor încă din 2017. La care se mai adaugă un 4% pe net din 2018. Ce am spus noi? E clar că salariile mici trebuie să le creștem, adică la aproximativ 60% dintre bugetari. Vom face asta etapizat, până în anul 2022. Klaus Iohannis are salariul tăiat pe legea salarizării. I s-a tăiat salariul cu 40%, da, și nu numai lui. Și mie mi s-a tăiat salariul, pentru că salariile erau foarte mari”, susține ministrul muncii.
Scăderile de salarii ale demnitarilor anunţate de ministrul Muncii nu sunt nici pe departe atât de mari, arată cifrele. În cazul preşedintelui, reducerea, operată de altfel vara trecută, a fost de sub 20%. Şeful statului a ajuns, deci, la o sumă netă de 12.204 lei pe lună. Mai mult, odată cu transferul contribuţiilor la angajat, atât preşedintele, cât şi miniştrii au salarii cu 1.000 de lei mai mari decât anul trecut.
Nu la fel de norocoşi sunt, însă, IT-iştii. Din cauza modificărilor fiscale, lefurile lor au scăzut cu 7%. Patronii firmelor mici se tem că angajaţii lor vor migra spre multinaţionale, care pot menţine salariile nete la acelaşi nivel.
„Nu mai au personal, nu mai pot să-şi finalizeze proiectele şi acest lucru poate duce la falimentarea acelor companii mici”, spune Mihai Zugrăvescu, manager firmă IT.
Sectorul IT era scutit de plata impozitului pe venit, care, din acest an, este de 10%. Efectele se întorc tot asupra încasărilor bugetare, spun reprezentanţii industriei de software care reprezintă 6% din Produsul Intern Brut.
„E posibil să diminueze veniturile bugetare, mai degrabă decât să le crească. Va exista o migraţie a forţei de muncă şi a proiectelor dinspre România în alte ţări”, avertizează Cătălin Iorgulescu, vicepreşedinte ABSL.
Fostul premier promitea că va proteja acest domeniu de activitate, vital pentru economia României, prin ajutoare de stat. Nu s-a întâmplat aşa, iar IT-iştii trebuie să reia discuţiile cu noul cabinet.