REZULTATE ALEGERI 2024. Este haos total în România după primul tur al alegerilor prezidenţiale. Instituţiile de forţă ale ţării analizează dacă avem de-a face cu un atac la securitatea naţională, iar tot mai multe voci anunţă suspendarea alegerilor şi refacerea acestora pe un palier al corectitudinii, neinfluenţate de reţelele de socializare chineze sau de plasarea eronată şi amicală a voturilor de la un candidat la altul.
Judecătorii CCR au luat această decizie ca urmare a sesizării lui Cristian Terheș, cel care a semnalat posibile fraude în favoarea Elenei Lasconi. CCR a dispus renumărarea tuturor voturilor ”pentru a avea imparțialitate”.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a făcut, de asemenea, sesizare la organele de urmărire penală în cazul lui Călin Georgescu şi al altor candidaţi la alegerile prezidenţiale. Sunt vizate afişele unor candidaţi, apărute pe panouri electorale, care nu au inscripţionat codul de bare al mandatarilor financiari.
Sesizările AEP au loc în contextul în care Curtea Constituţională este aşteptată să decidă joi asupra a două cereri de anulare a primului tur al alegerilor prezidenţiale, depuse de doi competitori electorali, Cristian Terheş şi Sebastian Popescu, clasaţi pe poziţiile 9 şi 12 în urma alegerilor de duminică, cu 1,04% din voturi, respectiv 0,16%.din voturi.
Cireaşa de pe tort vine de la cea mai înaltă instituţie din stat. CSAT anunţă, după şedinţa de joi, că membrii Consiliului au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influenţa corectitudinea procesului electoral şi că, prin încălcarea legislaţiei electorale, un candidat a beneficiat de o expunere masivă pe platforma TikTok. CSAT a luat act de faptul că, în mod cert, reţeaua de socializare TikTok, prin neimplementarea Deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementează desfăşurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului alegerilor. DE asemenea, a fost confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional şi mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale unor actori statali şi non-statali, în special Federaţia Rusă, existând din partea acesteia un interes în creştere pentru a influenţa agenda publică în societatea românească şi coeziunea socială”, confom CSAT..Membrii Consiliului au cerut autorităţilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, celor cu atribuţii în buna desfăşurare a procesului electoral, precum şi organelor de urmărire penală să întreprindă de urgenţă demersurile necesare, conform competenţelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în şedinţa CSAT.
Un aspect extrem de important ignorat de autorităţi este că s-a votat masiv pe liste suplimentare. Au fost 2 milioane de VOTURI pe listele suplimentare, din 9 milioane.
În trei localități din țară, prezența la urne la turul I al alegerilor prezidențiale a depășit 100% și chiar 200% încă de la orele amiezii, iar la ora 18:00 a depăşit, în două cazuri, 250%, respectiv 300%.
Este vorba de secțiile din localitățile Miluani (comuna Hida) și Ugruțiu (comuna Dragu) din Sălaj, respectiv Păltiniș (care ține de municipiul Sibiu).
În toate aceste localități, numărul voturilor pe listele suplimentare, adică ale celor aflați în tranzit, a fost mult mai mare decât cel pe listele permanente, conform datelor oferite în timp real site-ul Autorității Electorale Permanente (AEP).
Cu alte cuvinte, în aceste localități au votat în special persoane care nu au domiciliul acolo, fie că au viza de flotant aici sau nu.
Cea mai mare prezență la urne din țară, la ora 18:00, era în localitățile/ secțiile:
Conform recensământului populaţiei României din anul 2002, localitatea avea la acea dată 112 locuitori, 49 de sex masculin şi 63 de sex feminin.
La nivel național, prezența la urne la ora 18:00 era de 45,85%, cea mai ridicată fiind în județele Ilfov (peste 55%), Olt și Cluj.
În localitatea Miluani (comuna Hida), la ora 13:30, prezența trecea deja de 220%, iar până la ora 17:30 – 330%. Până atunci au votat, în total, 46 de persoane; doar trei din cele 14 care figurau pe listele permanente; restul – 46, pe listele suplimentare.
Și la Ugruțiu (comuna Dragu), pe listele suplimentare erau înscrise 14 persoane, din care până la ora 18:00 au votat doar cinci– una dintre ele cu urna mobilă, alte 31 votând pe listele suplimentare. Prezența a ajuns, astfel, la aproape 260%.
Explicația ar fi legată de faptul că, fiind situate în apropiere de granița cu județul Cluj, în zonă ar avea reședințe sezoniere mai multe persoane din Cluj-Napoca, a răspuns pentru Europa Liberă președinta Biroului Electoral Județean (BEJ), judecătoarea Anca-Adriana Criste.
„Și la alte alegeri, în comunele din apropierea limitei de județ erau multe persoane cu domiciliul în alte localități care votau aici, unele au aici locuințe temporare”, spune aceasta.
De precizat că în localitatea Miluani s-a înregistrat cea mai mare prezență din țară și la alegerile din luna iunie: 221,4%.
Primarul localității, Dumitru Petreuș, explica atunci pentru Europa Liberă că „sunt oameni care locuiesc într-un cartier din Cluj-Napoca (situat la o oră distanță, n.r.), dar au case aici și vin periodic.”
El nega astfel ipoteza că oamenii și-ar fi făcut viză de reședință pentru a înclina balanța electorală într-o anumită tabără politică, la nivel local.
De altfel și alte localități cu prezențe foarte mari la alegerile locale, datorită votului pe liste suplimentare cu vize de flotant, au prezențe de peste 100% la prezidențiale. Aceasta în condițiile în care prezența la vot la nivel național, era de numai 50% la ora 19.00.
Spre exemplu, în Dobrești (comuna Bara, județul Timiș) prezența la ora 18:00 era de peste 135%.
Din 37 de persoane pe listele permanente, au votat 16, de două ori mai puțin decât cei care au votat pe listele suplimentare – 34 de persoane.
La locale, la Dobrești a fost a doua cea mai mare prezență din țară, după Miluani, de aproape 217%.
Localitatea cu a treia cea mai mare prezență la vot din țară este Păltiniș, cunoscută localitate turistică, care ține administrativ de municipiul Sibiu.
În această stațiune, pe listele permanente apar doar 19 persoane, însă a votat doar una. Alte 37 de persoane au votat pe listele suplimentare.
„Prezența de 200% se datorează depășirii numărului de persoane din listele permanente de către cei care au votat pe cele suplimentare. Au putut fi turiști sau orice alte persoane din alte localități și județe aflate în zonă”, explică purtătoarea de cuvânt a BEJ Sibiu, Alina Voinea.
Prezențe de peste 100% s-au înregistrat și în secții de vot din mediul urban, în special în secțiile de votare din cartiere și zone rezidențiale locuite de studenți din marile orașe universitare.
Cel mai elocvent exemplu este al Timișoarei. Studenții s-au prezentat în număr mare la cele două secții de vot, amenajate în cantina studențească a Politehnicii, dar mai ales la cea de la Liceul de Artă „Ion Vidu”. La această secție, situată în apropierea mai multor cămine studențești și facultăți, prezența de aici a trecut de 200%.
Secții cu prezență la vot de peste 100% în Timișoara, la ora 18:00:
Și la București, la câteva secții, numărul votanților de pe listele suplimentare l-a depășit de aproximativ două ori pe cel al votanților din listele permanente.
Secțiile cu cele mai mari prezențe din București, la ora 18.30:
La mai multe secții de vot din București, inclusiv la clubul seniorilor „Mihai Eminescu”, dar și la școala „Herăstrău” s-au format cozi la urne.
În Capitală, simultan cu primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc și Referendumul inițiat de primarul Nicușor Dan.
Într-o ediție transmisă live de Gândul, sociologul Mirel Palada a evidențiat că rezultatul surprinzător al lui Călin Georgescu în alegerile prezidențiale, poate fi parțial explicat prin numărul mare de voturi pe liste suplimentare. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă
Mirel Palada a subliniat câteva aspecte esențiale legate de alegerile prezidențiale din România, în special în contextul rezultatului surprinzător obținut de Călin Georgescu. El a remarcat că discuțiile despre activitatea României în Parlamentul European au fost neglijate, ceea ce reprezintă un punct slab pentru partidele aflate la putere. Potrivit informațiilor recente, din cele 9 milioane de voturi exprimate, aproximativ 2 milioane au fost înregistrate pe liste suplimentare. Palada sugerează că este necesară o comparație cu rezultatele altor alegeri pentru a evalua impactul acestor voturi suplimentare asupra scorului lui Georgescu.
„Nu s-a discutat ce face România în Parlamentul European, bineînțeles, s-a discutat și ăsta a fost unul din punctele slabe ale partidelor-sistem, ale partidelor aflate la putere. Am primit acum informație că din cele 9 milioane de voturi, 2 milioane au fost pe liste suplimentare. Trebuie să facem o comparație. Să vedem mâine, diseară să vedem, în comparație cu alte alegeri prezidențiale, dacă a fost o diferență mare, dacă au fost mult mai multe voturi. Sunt unii care pun votul lui Georgescu și pe seama acestor liste suplimentare. Dar nu e vorba de fraudă, ci pur și simplu că foarte multe dintre voturile suplimentare sunt exact listele suplimentare.”, a afirmat Mirel Palada.
El a clarificat că voturile suplimentare nu indică fraudă, ci reflectă pur și simplu o participare mai mare a alegătorilor care nu erau pe listele inițiale. Această situație ar putea explica parțial succesul lui Georgescu, care a reușit să depășească așteptările sondajelor și să se plaseze pe primul loc în primul tur al alegerilor. Rezultatul acestuia a fost interpretat ca un semnal de protest împotriva partidelor tradiționale, iar strategia sa de campanie, bazată pe platformele de socializare precum TikTok.
Augustin Zegrean, fostul președinte al CCR, a explicat, joi, referitor la primul tur de alegeri, că dacă este vorba doar despre o eroare de numărare alegerile nu vor fi reluate.
Joi, CCR a decis reverificarea şi renumărarea tuturor celor peste nouă milioane Aşadar, CCR, dacă nu va primi rezultatul renumărării până mâine, la ora 14.00, vor fi nevoiţi să aştepte până săptămâna viitoare ca să ia o decizie.
„Asta ne mai lipsea în situaţia asta, un conflict între BEC şi Curtea Constituţională”, a spus Zegrean.
Acesta a spus că nu e nicio legătură între situaţia de la primul tur al alegerilor prezidenţiale şi alegerile parlamentare de duminică, 1 decembrie, punctând că acestea au fost puse între cele două tururi ale prezidenţialelor „ca să se influenţeze rezultatele”, dar că oricum „acum nu mai contează”
Zegrean a declarat că dacă după renumărare se constată că e vorba doar de o eroare, alegerile de duminică nu se vor repeta. Acestea se pot anula doar dacă se constată o fraudă. Numărarea greșită poate fi considerată o eroare materială, iar dacă ordinea candidaților se modifică, va fi organizat un al doilea tur cu cei care după renumărare se clasează pe primele două poziții.
„Dacă e doar o eroare de numărătoare nu se vor anula alegerile, se va merge în continuare cu o nouă listă, se schimbă ordinea pe listă. Dacă trebuie să fie pe locul 2 altcineva, va fi acela pe locul 2, dacă cineva spune că asta e numărătoarea corectă. Le-am spus din iunie să nu se joace cu alegerile, că nu le vor putea stăpâni. S-ar putea ca întreaga ordine să fie schimbată, depinde de amploarea erorii. Dacă numai voturile lui Orban sunt de vină nu cred că vor fi anulate alegerile, pentru că au fost puține”, a mai spus Zegrean.
De asemenea, el a mai afirmat că e rolul Curții Constituționale să ia o decizie, dacă „se semnalează o fraudă”.