Rezultate alegeri prezidenţiale 2024. Outsiderul care intră în finală, surpriză mare. Câţi români votează!

Numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente pentru alegerea Preşedintelui României din data de 24 noiembrie 2024 este 18.008.480 de cetăţeni, informează Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). În străinătate, sunt aproape un milion de români cu drept de vot la acest scrutin.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) aduce la cunoştinţa opiniei publice situaţia numărului de alegători valabil pentru alegerea Preşedintelui României din data de 24 noiembrie 2024, după cum urmează:
• Numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente pentru alegerea Preşedintelui României din data de 24 noiembrie 2024 este 18.008.480 de cetăţeni;
• Numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este 989.230 de persoane;
• Numărul total al persoanelor care au dreptul de vot interzis este de 19.365 cetăţeni;
• Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă este de 6.721 cetăţeni;
• Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secţia de votare prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate este de 6.589 cetăţeni.

AEP precizează că Registrul electoral a fost actualizat atât prin importuri de date de la Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor şi de la Direcţia Generală de Paşapoarte, cât şi prin radieri efectuate de persoanele autorizate din cadrul primăriilor.

Potrivit Legii nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare. Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară. Persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziţie, conform legii.

Alte articole

Alegeri 2024. Peste 50% dintre alegători au votat la alegerile europarlamentare până la ora 21. Harta județelor cu cea mai mare prezență la vot

EXIT POLL alegeri 2024: Mirel Palada: Începe să se simtă efectul valului votanților de seară

Reuters: România organizează alegeri prezidenţiale în care preocupările pentru costul vieţii cântăresc greu şi alimentează ascensiunea dreptei radicale. Este în joc sprijinul românilor pentru Ucraina / Cum sunt văzuţi principalii candidaţi

Românii votează duminică în primul tur al alegerilor prezidenţiale, iar îngrijorările legate de costul vieţii dau şanse de victorie liderului dreptei radicale, George Simion, care se opune ajutorului militar pentru Ucraina, scrie agenţia Reuters care difuzează mai multe materiale legate de scrutinul din România.

România, stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, organizează un al doilea tur de scrutin pe 8 decembrie pentru înlocuirea preşedintelui în exerciţiu, Klaus Iohannis, care a avut două mandate şi care a fost un aliat ferm al Ucrainei, între cele două scrutine fiind intercalate alegerile parlamentare, la 1 decembrie. Sondajele de opinie arată că premierul de stânga Marcel Ciolacu, în vârstă de 56 de ani, liderul celui mai mare partid din România, Partidul Social Democrat (PSD), va ajunge în al doilea tur de scrutin, iar George Simion, în vârstă de 38 de ani, de la Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), va fi cel mai probabil al doilea. Analiştii spun că Ciolacu va câştiga cel mai probabil această confruntare din turul doi, făcând apel la moderaţi şi prezentându-şi experienţa de a conduce România în timpul războiului din vecinătate, dar nu exclud totuşi o victorie a lui Simion, menţionează Reuters.

Sondajul de ultimă oră care răstoarnă toate calculele. Cine ar urma să intre, alături de Marcel Ciolacu, în turul doi al alegerilor prezidențiale

Viitorul preşedinte se va confrunta cu o economie europeană care încetineşte, cu o corecţie fiscală în aşteptare pentru a reduce cel mai mare deficit din UE şi cu presiunea de a susţine obiectivele de cheltuieli ale NATO în timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump ca preşedinte al SUA. „Următorii cinci ani ai României nu sunt despre noi, ci despre contextul internaţional”, a declarat Ciolacu la postul de televiziune Antena 3. „Nu este clar ce turnură va lua războiul din Ucraina. Acum este regional, dar trebuie să fim pregătiţi pentru scenarii negative”, a adăugat el.

OUTSIDERUL CARE ÎŞI FACE LOC

De când Rusia a atacat Ucraina în 2022, România a permis exportul a milioane de tone de cereale prin portul său Constanţa de la Marea Neagră şi a oferit ajutor militar, inclusiv donarea unei baterii de apărare aeriană Patriot.

George Simion a prezentat alegerile ca pe o opţiune între o clasă politică veche, loială intereselor străine, şi el, un outsider care va apăra economia şi suveranitatea României. Un susţinător al lui Trump, el se opune ajutorului militar pentru Ucraina şi a acuzat guvernul de coaliţie că tratează refugiaţii mai bine decât victimele inundaţiilor din ţară. Unii adversari politici îl acuză că ar fi agent rus, o acuzaţie pe care o neagă.

„Am fost numit spion, trădător, pro-rus, la fel ca preşedintele american Donald Trump”, le-a spus Simion marţi susţinătorilor care fluturau steagurile galbene ale AUR în oraşul Târgovişte. „Acestea sunt etichete pe care o clasă politică disperată le-a lipit pe mine. Ei vor să distragă atenţia de la problemele reale, drumurile lipsă, locurile de muncă pierdute, sărăcia pe care au creat-o”, a acuzat el.

„Nu mi-am băgat mâna în borcan pentru a vă fura banii”, le-a spus Simion susţinătorilor săi. „Sunt unul dintre voi, nu unul dintre ei. Am fost întotdeauna printre oameni, vorbind despre fabricile închise, şomaj, sărăcia care îi face pe tineri să părăsească ţara”, a pledat el la mitingurile sale.

George Simion, cel mai tânăr candidat la preşedinţia României, îl admiră pe preşedintele ales al SUA, Donald Trump, şi ar opri ajutorul militar acordat Ucrainei, în timp ce retorica sa vocală anti-Bruxelles se potriveşte cu cea a lui Viktor Orban din Ungaria, remarcă Reuters.

Simion, care se opune educaţiei privind Holocaustul şi căsătoriilor homosexuale şi doreşte unirea României cu teritoriile sale de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, conduce partidul de extremă dreapta Alianţa pentru Unirea Românilor şi ar putea ajunge în turul doi al alegerilor prezidenţiale care încep duminică.

Citește și: EXCLUSIV George Simion anunță cu cine va intra în turul doi: „Structurile de partid, nu calitatea candidatului îl vor duce în turul doi” / Președintele AUR îl acuză pe Klaus Iohannis de trădare națională: „A închinat suveranitatea națională către puterile străine”

În vârstă de doar 38 de ani, Simion şi-a văzut partidul – care are cinci ani –  trecând de la un grup anti-vaccinare marginal în timpul pandemiei Covid-19 la principala forţă de opoziţie din România, după ce a mizat pe clasa muncitoare din diaspora, tinerii votanţi şi pe nemulţumirea populară faţă de politicienii tradiţionali. Un utilizator fervent al reţelelor sociale, canalul său de TikTok are 10 milioane de aprecieri.

El afirmă că nu este pro-rus, numindu-l pe Vladimir Putin criminal de război, şi susţine statutul de membru al Uniunii Europene al României, deşi condamnă ceea ce el numeşte „bula lacomă şi coruptă” de la Bruxelles. Se opune aderării la zona euro.

„Nu vom trimite ajutor militar Ucrainei, iar acest lucru nu ne face pro-ruşi”, a declarat Simion miercuri presei străine de la Bucureşti. „Suntem pentru pace şi sperăm că pacea va fi găsită prin eforturile preşedintelui ales Trump”, a punctat el.

Creştin conservator, el a sprijinit referendumul eşuat din 2018 pentru a schimba Constituţia României astfel încât cuplurile de acelaşi sex să nu se poată căsători vreodată.

VALORILE FAMILIEI

Doi candidaţi de centru-dreapta sunt de asemenea în cursa pentru Cotroceni: preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, liderul Partidului Naţional Liberal (PNL), care se află în prezent într-o coaliţie de guvernare tensionată cu PSD-ul lui Ciolacu, şi Elena Lasconi, şefa Uniunii Salvaţi România (USR), de opoziţie.

„Rezultatul este încă foarte dificil de prezis din cauza concentraţiei mari de candidaţi şi a divizării votului de centru-dreapta”, spune Sergiu Mişcoiu, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Babeş-Bolyai. Majoritatea candidaţilor, arată el, au făcut campanie cu mesaje în mare parte conservatoare, cum ar fi protejarea valorilor familiei. „Candidaţii principalelor partide au un mesaj foarte generalist, pe de o parte naţiunea, armata, religia şi aşa mai departe. Pe de altă parte, vedem un angajament faţă de Europa, deşi aceasta este văzută mai mult ca o sursă de venituri decât ca o inspiraţie pentru valori”, notează profesorul.

Preşedintele României, al cărui mandat este limitat la doi ani, are un rol semi-executiv, care include conducerea forţelor armate şi prezidarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cel care decide cu privire la ajutorul militar. Preşedintele reprezintă ţara la summiturile UE şi NATO şi numeşte prim-ministrul, şefii judecătorilor şi procurorilor şi şefii serviciilor secrete.

Iohannis a ajuns la putere în urmă cu un deceniu pe baza promisiunii de a consolida lupta împotriva corupţiei endemice.

POLITICA EXTERNĂ

Sondajele de opinie îl arată pe premierul de stânga Marcel Ciolacu pe primul loc înaintea votului de duminică, Simion fiind cel mai probabil să i se alăture în turul doi de pe 8 decembrie.

Analiştii spun că Ciolacu este cel mai probabil câştigător al unui astfel de concurs, mizând pe abordarea sa pro-occidentală şi pe atragerea moderaţilor. În vârstă de 56 de ani şi lider al social-democraţilor de stânga, Marcel Ciolacu conduce în sondajele de opinie, mulţi alegători fiind atraşi de promisiunea sa de stabilitate. Deşi în trecut a refuzat unele reforme ale guvernanţei şi ale sistemului de pensii cerute de Bruxelles, Ciolacu este un susţinător ferm al aderării României la UE şi NATO şi al parteneriatului strategic cu Statele Unite. El sprijină ferm Ucraina în războiul acesteia împotriva Rusiei. Ciolacu se opune căsătoriilor între persoane de acelaşi sex şi anul trecut a declarat că legalizarea uniunilor civile nu se numără printre priorităţile sale.

Analiştii nu exclud însă şi o surpriză numită George Simion, a cărui victorie ar putea duce la o schimbare bruscă a politicii externe a României – asupra căreia preşedintele semi-executiv are autoritate – împingând-o în direcţia urmată de Ungaria sau de fostul guvern naţionalist al Poloniei, care a intrat frecvent în conflict cu Bruxelles-ul.

Deşi poziţia ostilă a lui Simion faţă de marea minoritate etnică maghiară din România îl diferenţiază de Orban, agenda sa politică, care pune accentul pe „valorile familiei” creştine tradiţionale seamănă adesea cu cea a liderului naţionalist maghiar, notează Reuters.

Simion visează să restabilească graniţele României de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, care includ zone aflate în prezent în Bulgaria, Moldova şi Ucraina şi a fost declarat persona non grata în ultimele două ţări.

România a fost un aliat puternic al Ucrainei vecine, ajutând la exportul a milioane de tone de cereale, antrenând piloţi de luptă ucraineni şi donând o baterie de apărare aeriană Patriot. Simion a promis să oprească ajutorul militar suplimentar, deşi susţine continuarea sprijinului umanitar şi logistic. „Condamn ferm agresiunea rusă”, a declarat el. „Cred că România, fiind la graniţă cu acest război, ar trebui să păstreze cu grijă pentru ea toate sistemele de armament, care costă mulţi bani şi care reprezintă pentru noi garanţia unică de descurajare împotriva Kremlinului. Noi suntem pentru pace”, repetă Simion.

LASCONI, CIUCĂ ŞI GEOANĂ

Dintre cei 13 candidaţi rămaşi în cursa pentru preşedinţie, Reuters se mai opreşte asupra a încă trei nume: Elena Lasconi, Nicolae Ciucă şi Mircea Geoană.

În vârstă de 52 de ani, primar al oraşului Câmpulung şi lider al USR, Elena Lasconi este o fostă jurnalistă, care s-a alăturat formaţiunii de centru-dreapta în 2018 şi a devenit şefa partidului în acest an. Singura femeie candidat la preşedinţie clasată în primele cinci locuri în sondajele de opinie, Lasconi crede în creşterea cheltuielilor pentru apărare şi în sprijinirea Ucrainei. Lasconi se poziţionează ca un candidat anti-establishment. Ea doreşte să se facă mai mult pentru a combate corupţia la nivel înalt şi pentru a elimina influenţa politică din sistemul de sănătate şi educaţie. Este pro-UE şi pro-NATO. Este singurul candidat din top 5 care susţine uniunile civile pentru cuplurile de acelaşi sex, deşi se opune legalizării căsătoriei.

În vârstă de 57 de ani, preşedinte al Senatului şi lider al Partidului Liberal de centru-dreapta, care a format un guvern de mare coaliţie cu social-democraţii lui Ciolacu în 2021, Nicolae Ciucă a fost prim-ministru de la sfârşitul anului 2021 până la mijlocul anului 2023. General de armată în retragere, Ciucă a intrat în politică în 2019 şi a fost propulsat rapid către funcţii de conducere în partid şi în guvern, cu sprijinul puternic al preşedintelui în exerciţiu Klaus Iohannis. Ciucă sprijină ferm Ucraina şi este pro-occidental. Profund religios, el se opune legalizării căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, precum şi uniunilor civile şi a declarat că UE trebuie să îşi regândească politica privind migraţia.

În vârstă de 66 de ani, Mircea Geoană, fostul secretar general adjunct al NATO, candidează ca independent. Fost lider al PSD, el a pierdut alegerile prezidenţiale din 2009. El a declarat că sprijină o soluţie de pace pentru Ucraina, chiar dacă aceasta implică cedarea de teritorii Rusiei, o schimbare faţă de poziţia sa iniţială de oficial NATO, care este determinată de realegerea lui Trump, scrie Reuters. Geoană a spus adesea că vasta sa experienţă politică – ca fost ministru de externe, ambasador la Washington şi oficial NATO – îl face cel mai calificat pentru a fi preşedinte. El susţine că societatea românească nu este pregătită pentru căsătorii sau uniuni civile între persoane de acelaşi sex.

Alegeri prezidentiale 2024. Ghidul scrutinului pentru viitorul presedinte al tarii, tot ce trebuie sa stii – Romania VOTEAZA
Au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

Cum poți afla secția de votare la care ești arondat și adresa acesteia

Alegătorul votează la una dintre următoarele secţii de votare:

• în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii;
  în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia;
  în cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secție de votare organizată în străinătate;
  în cazul în care îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea;
  în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la vot.

Pentru a afla secția de votare la care este arondat și adresa acesteia, alegătorul trebuie să acceseze Registrul electoral AICI și să-și introducă datele personale.

Cu ce acte de identitate poți vota la alegerile prezidențiale din 2024

Alegătorii votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român, respectiv:

• cartea de identitate;
  cartea electronică de identitate;
  cartea de identitate provizorie;
  buletinul de identitate;
  paşaportul diplomatic;
  paşaportul diplomatic electronic;
  paşaportul de serviciu;
  paşaportul de serviciu electronic;
  carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare).

IMPORTANT! Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic și paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Cum se desfășoară votarea
Alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

SIMPV semnalează dacă:

• persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;
  persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot;
  alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia de votare respectivă;
  alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votare;
  alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă;
  alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin;
  alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, votul prin corespondenţă transmis de acesta fiind recepţionat de biroul electoral competent.

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ”VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.

Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă.

Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secției de votare desemnați de acesta.

Ce trebuie să știe românii din diaspora
Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidențiale se desfășoară pe parcursul a trei zile: 22, 23 și 24 noiembrie.

Vor putea vota cetățenii români cu drept de vot care se află în străinătate în ziua alegerilor, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reședința în afara țării.

Potrivit AEP, au fost înființate 950 de secții de votare în străinătate. Poți vedea AICI lista sediilor secțiilor de votare organizate în diaspora pentru alegerile prezidențiale din 2024.

Românii din străinătate vor putea vota la al doilea tur al alegerilor prezidențiale timp de trei zile, pe 6, 7 și 8 decembrie 2024, în aceleași intervale orare ca în primul tur:

vineri, 6 decembrie 2024, între orele locale 12.00 și 21.00;
sâmbătă, 7 decembrie 2024; între orele locale 7.00 și 21.00;
duminică, 8 decembrie 2024, între orele locale 7.00 și 21.00.
Ordinea candidaților pe buletinele de vot
În cursa prezidențială s-au înscris 14 candidați, dintre care patru sunt independenți.

Ordinea candidaților pe buletinele de vot pentru alegerile prezidențiale din 2024 este următoarea:

Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvați România
George-Nicolae Simion – Alianța pentru Unirea Românilor
Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat
Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Național Liberal
Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România
Mircea-Dan Geoană – candidat independent
Ana Birchall – candidat independent
Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Alternativa pentru Demnitate Națională
Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie
Ludovic Orban – Forța Dreptei (Ludovic Orban a anunțat că se retrage și o susține pe Elena Lasconi, dar va apărea pe buletinul de vot)
Călin Georgescu – candidat independent
Cristian Diaconescu – candidat independent
Cristian-Vasile Terheș – Partidul Național Conservator Român
Silviu Predoiu – Partidul Liga Acțiunii Naționale
Conform legislației, dacă niciun candidat nu obține majoritatea absolută a voturilor în primul tur, va fi organizat un al doilea tur de scrutin pe 8 decembrie 2024. Acesta se va desfășura între primii doi candidați clasați în funcție de numărul de voturi obținute în prima rundă. Candidatul care adună cel mai mare număr de voturi valabil exprimate va fi declarat câștigător.

Secțiile de votare vor respecta același program și în turul al doilea, fiind deschise între orele 7:00 și 21:00. Alegătorii aflați la rând la ora închiderii vor avea dreptul să voteze până la miezul nopții.

Alegeri prezidentiale 2024. Ghidul scrutinului pentru viitorul presedinte al tarii, tot ce trebuie sa stii