Risc major de avalanșe în Bucegi și Făgăraș! Salvamontiștii le recomandă turiștilor să nu se aventureze în această perioadă pe munte la altitudini mai mari de 1800 de metri, acolo unde există un risc major de avalanșă.
Deși în Masivul Bucegi și Făgăraș este încă în vigoare o alertă de avalanșă, turiștii se aventurează pe munte spre oroarea salvamontiștilor care cer să fie emise avertizări prin RO-ALERT.
”Dacă s-ar introduce acest RoAlert, ar fi bun pentru că te sesizează în ce zonă de afli, te localizează și îți poate da această alarmă și atunci poate nu s-ar mai produce atâtea accidente, n-ar mai forța turistul traseul, să ajungă în platou”, a declarat Laurențiu Paraschiv, coordonator Salvamont, potrivit digi24.ro.
Cu toate acestea, șeful DSU, Raed Arafat a spus că sistemul nu are cum să emită astfel de alerte.
”Avalanșa e ca la cutremur. Noi știm că e risc de avalanșa și pentru asta aveți aplicația DSU care a fost relansată acum 10 zile. MUSCA Eu nu pot să spun Ro-Alert, vedeți că o să fie avalanșă în două minute. N-am de unde să știu acest lucru. Dar, prin aplicație se dau alert. Salvamontul poate să dea alerte pe riscul de avalanșă. Și când auzim că avem risc de grad 3,4,5 deja nu mai trebuie să fim în zona respectivă la schi”, a spus Raed Arafat.
Administrația Națională de Meteorologie informează că în Făgăraș, la peste 1800 de metri, riscul de avalanșă este de gradul patru ceea ce înseamnă că șansele de avalanșă sunt foarte mari. La sub 180 de metrii riscul de avalanșă este de gradul trei.
”La peste 1800 de m în partea superioară a zăpezii întâlnim plăci de vânt, cele mai recente pe versanții sudici și pe alocuri zone cu un strat instabil de zăpadă de tip pulver, de grosimi variabile, cu rezistență scăzută și coeziune slabă între cristale, dar și față de straturile mai dure aflate dedesubt. Pe văi și în zonele adăpostite sunt troiene de grosimi considerabile, iar în apropierea crestelor întâlnim cornișe de mari dimensiuni. Stratul mai vechi, din profunzime, este format din zăpadă întărită, având intercalate multiple cruste de gheață. Pe pantele suficient de înclinate se pot declanșa spontan avalanșe de dimensiuni medii și izolat mari, prin ruperea plăcilor de vânt sau prin angrenarea stratului puțin rezistent de la suprafață peste straturile mai vechi și izolat dislocarea acestora, riscul fiind amplificat la supraîncărcări. Sub 1800 m, stratul instabil de zăpadă din partea superioară depășește local 30 40 cm. Acesta va putea aluneca uşor peste stratul mai vechi şi stabilizat, ducând la declanșarea de avalanșe dimensiuni medii, riscul declanșării fiind amplificat la supraîncărcări”, se arată pe site-ul meteoromania.ro.
În Bucegi, la peste peste 1800 de metri, riscul de avalanșă este unul însemnat, reprezentanții INMH spun că în aceste momente gradulde avalanșă este trei, ceea ce înseamnă că există un risc însemnat.
”La peste 1800 m, stratul de zăpadă din partea superioară, care măsoară în general 70-80 cm, prezintă în continuare o rezistență scăzută. Între cristalele de zăpadă s-au creat ușoare legături, care vor favoriza însă propagarea cu ușurință a fisurilor în strat. Acest strat este depus peste o crustă mai veche de gheață aflată dedesubt. În zona crestelor se întâlnesc plăci de vânt. Pe văi și în zonele adăpostite, se mențin depozitele însemnate, care depășesc în unele locuri 3 metri. Stratul vechi, din profunzime, este format din zăpadă întărită, cu cruste subțiri de gheață intercalate între zone cu cristale fine și fațetate, iar la bază și cristale de tip cupă. În continuare, datorită structurii fragile și puțin rezistente a zăpezii din stratul superior, vor fi condiții de declanșare spontană a avalanșelor de dimensiuni medii și mari, prin ruperea și alunecarea acestui strat fragil și instabil, riscul declanșării avalanșelor fiind amplificat chiar și la supraîncărcări mici. Sub 1800 m stratul de zăpadă este de asemenea însemnat. Pe pantele înclinate, stratul instabil nde la suprafață, care depășește pe alocuri 50-60 cm, va putea aluneca peste stratul mai vechi şi stabilizat, ducând la declanșarea de avalanșe de dimensiuni medii și izolat mari, riscul declanșării fiind amplificat chiar și la supraîncărcări mici”, transmite INMH.
Citește și Prognoza meteo 10 februarie 2023. Frigul persistă în cea mai mare parte a țării