Decizia Curţii era previzibilă. După decizia 45 (din 2018 – n.r.), când Curtea a spus foare clar că preşedintele României nu are, potrivit Constituţiei, atribuţii referitoare la procurori, preşedintele trebuia să ia act de acest lucru şi să aibă o altă atitudine atunci când ministrul Justiţiei i-a trimis o cerere de revocare. Preşedintele nu are niciun fel de instrument legal de a verifica dacă un procuror este sau nu adecvat pentru o funcţie de conducere”, a spus Robert Cazanciuc.
Fostul ministru al Justiţiei susţine că preşedintele nu a emis un decret prin care să spună că nu este de acord cu cererea de revocare a ministrului Justiţiei, decizia acestuia fiind una politică.
“Preşedintele României nu a emis un decret prin care să constate că nu e de acord cu propunerea ministrului Justiţiei, nu a emis un act administrativ. De altfel, dezbaterile referitoare la ce poate să facă sau nu ministrul au plecat tocmai de la această decizie politică a preşedintelui României – de a da sau nu curs cererii ministrului”, a mai spus Cazanciuc.
Acesta a mai afirmat că nu crede că se pune problema ca şeful statului să nu respecte decizia CCR şi poate Laura Codruţa Kovesi îşi va da demisia de onoare.
”Nu cred că se pune problema ca preşedintele să nu respecte o decizie a CCR, pentru că atunci nu poţi să pretinzi supuşilor tăi constituţionali să facă altfel. Preşedintele nu are de ales, dar poate nu se ajunge acolo, poate intervine un gest de onoare (al procurorului-şef DNA – n.r.) şi preşedintele României nu este pus în această situaţie”, a continuat el.
Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi. CCR arată că, pentru soluţionarea acestui conflict, preşedintele urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA.