„Suntem în 2017, septembrie. Ne uităm cum a evoluat ROBOR-ul de-a lungul acestei luni începând de la 1 septembrie și până astăzi, 29. O să vedem că s-a plecat de jos, în sensul că ratele au fost zile întregi în această lună sub 1%. Exact la jumătatea lunii, în 15 septembrie, s-a tras linie, a fost marcat atingerea nivelului de 1% și apoi ROBOR-ul (la trei luni n.r.) a început să crească accelerat. De la 1% la 1,04%, apoi la 1,05%, 1,06%, la 1,11%, 1,14%, 1,25%, 1,46%, 1,58%, astăzi. În general la noi, când se produc astfel de creșteri, se produce o agitație. Sunt voci care spun imediat: iată, sunt creșteri mari, ROBOR-ul va determina o reașezare a dobânzilor la creditele în derulare, oamenii vor plăti mai mult, cei care au credite și așa mai departe. Fără să înțelegem exact ce se întâmplă, s-ar putea ca în fața acestor voci zgomotoase să intervină un soi de îngrijorare, dar ia să vedem ce se întâmplă în realitate. În primul rând, pe toată planeta, din America până în Japonia, sunt tendințe care arată că epoca dobânzilor joase, unele foarte joase, la nivelul zero, se cam încheie”, a declarat vineri, pentru AGERPRES, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Națională a României.
Potrivit sursei citate, o serie de state cunosc frământări legate de majorarea dobânzilor, inclusiv de majorarea dobânzilor interbancare.
„În aceste condiții sunt foarte mulți actori ai pieței care se străduiesc să nu fie prinși descoperiți, la niveluri mai joase decât cele care vor fi atinse și, atunci, încearcă o repoziționare pe piață. Aceasta pe de o parte. Pe de altă parte, toamna însăși este un anotimp al creșterilor: cresc prețurile, cresc dobânzi, cresc ratele pieței valutare. Acesta se întâmplă toamnă de toamnă și toamna aceasta nu face excepție. În aceste condiții, este normal să vedem că, iată, ROBOR-ul a urcat, dar nu foarte mult”, a afirmat Vasilescu.