ROBOR se apropie de pragul de 6%. A atins cele mai mari valori din martie 2013

ROBOR la trei luni a crescut la 5,62%, faţă de 5,57%, nivelul din şedinţa precedentă, și a ajuns la cea mai ridicată valoare din 6 martie 2013 şi până acum.

ROBOR la şase luni a crescut la 5,87%, faţă de 5,80%, nivelul din şedinţa precedentă, şi a atins cea mai mare valoare din 5 martie 2013 şi până acum.

La începutul anului 2022, ROBOR 3M se afla la 3,02%, iar ROBOR 6M era la 3,14%.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

Alte articole

Veşti bune de la BNR despre banii românilor

Anunţul BNR despre banii românilor. Ce se întâmplă cu economiile în valută, bijuteriile de la sipetul bunicii şi creditele în lei

Evoluţia dobânzilor pe piaţa monetară este de obicei corelată cu evoluţia randamentelor la titlurile de stat.

BNR a decis majorarea majorarea dobanzii de politică monetară la 3,75%, de la 3%, pe data de 10 mai 2022.

Creditele în lei continuă creşterea. Specialiştii estimează un ROBOR de peste 7%. IRCC va urma acelaşi traseu

Ultimele prognoze anunţate de BNR asupra inflaţiei schimbă şi viziunea economiştilor şefi asupra dobâzii cheie şi implicit asupra viitoarei evoluţii ROBOR. O dobândă cheie de 5% sau 5,5% ar atrage după sine un ROBOR de 6% sau chiar 7% până la finalul anului, conform analiştilor. De asemenea, se estimează o creştere spectaculoasă a dolarului în faţa leului.

Valentin Tătaru, economistul şef al ING Bank, estimează că la finalul anului, dobânda de politică monetară ar putea ajunge la 5,5%. Acest lucru ar atrage după sine şi o majorare a ROBOR.

Economistul şef al ING Bank îşi motivează prognoza prin existenţa unei diferențe considerabile între ratele dobânzii cheie din România față de colegii săi CEE3 (Polonia, Republica Cehă și Ungaria).

„Având în vedere că discuția despre natura tranzitorie a inflației este cu mult în urmă, asta sugerează că preocupările legate de creștere sunt un factor mai mare în spatele acestui diferențial. Cu toate acestea, câștigurile aparente ale acestei poziții politice ar putea, în opinia noastră, să fie mai mult decât compensate de percepția pieței că BNR este prea departe în urma curbei și va trebui să permită o ajustare rapidă mai mare la un moment dat”, arată Valentin Tătaru, citat de Economica.net.