Un pas al Republicii Moldova în direcţia unirii cu România ar ameninţa cu încălcarea integrităţii ei teritoriale şi va avea drept consecinţă pierderea Transnistriei, a declarat vicepremierul rus Dmitri Rogozin, emisarul preşedintelui Vladimir Putin pentru Transnistria, într-un interviu publicat vineri de ziarul Kommersant după vizita sa de două zile în Republica Moldova, relatează TASS. ‘Un fapt este de necontestat chiar şi de cei mai înverşunaţi susţinători ai unirii cu România: dacă Moldova face un pas în direcţia României, Transnistria se va desprinde singură în urma acest viraj brusc’, a afirmat el.
Dacă moldovenii vor să se integreze în România ‘este mai bine ca Transnistria să fie lăsată în mod amiabil să plece, dar dacă nu vor în România, în cazul în care doresc să rămână un stat suveran, un stat inteligent care să-şi protejeze cetăţenii, atunci ei vor avea nevoie de ani de zile pentru restabilirea integrităţii teritoriale, iar aceşti ani nu vor fi în zadar’, a susţinut vicepremierul rus.
În acelaşi context, Rogozin a subliniat că acum este imposibil de abordat reluarea negocierilor cu privire la statutul Transnistriei: niciuna dintre părţi nu este pregătită pentru aceasta.
‘Am fost foarte aproape de rezolvarea acestei probleme, dar apoi cineva s-a speriat. Şi situaţia a revenit în punctul de plecare’, a spus Rogozin, referindu-se la aşa-numitul ‘plan Kozak’, pe care preşedintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a refuzat să-l semneze în ultimul moment în noiembrie 2003.
‘Eu propun astăzi o politică a micilor fapte bune. Noi trebuie să facem abstracţie de perspectivele vagi şi să începem să abordăm acele probleme de care oamenii sunt interesaţi’, a opinat vicepremierul rus, enumerând comunicaţiile feroviare, regimul de trecere a frontierei, înmatricularea autoturismelor etc. ‘Aceste relaţii fireşti între părţi trebuie să fie reglementate pentru ca oamenii să simtă un beneficiu în urma apropierii. Dar atunci când nu există nimic şi noi începem să vorbim despre viitorul statut al Transnistriei în cadrul statului moldovean, toate acestea par nişte discuţii ale unor impotenţi despre Kamasutra’, a afirmat – ironic – vicepremierul rus.
La 17 noiembrie 2003, Dmitri Kozak, pe atunci adjunct al şefului administraţiei prezidenţiale ruse, a propus Chişinăului un Memorandum pentru soluţionarea conflictului transnistrean. Documentul prevedea federalizarea Republicii Moldova, cu medierea activă a Rusiei. Transnistria şi Găgăuzia urmau să obţină un statut special care le-ar fi permis să blocheze proiectele de legi considerate dezavantajoase lor, iar trupele ruseşti ar fi staţionat în stânga Nistrului încă 20 de ani, potrivit presei timpului de la Chişinău