ROI de cutremure în Vrancea

CUTREMURE în România. Seismografele Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului au inregistrat aseara, si in aceasta noapte, trei cutremure in Vrancea

Unul, de magnitudine 3.2, a avut loc, aseară, la ora 17.10, la 113 kilometri adâncime, în judeţul Buzău.

Alte două au fost înregistrate, în această noapte, în judeţul Vrancea.

Primul, de magnitudine 2.9 grade, a avut loc la ora 00.39, la 70 de kilometri adâncime, iar cel de-al doilea, de 2.8 grade magnitudine, la ora 02.59, la 74 kilometri adâncime.

Alte articole

S-a produs un nou cutremur în România. Zona neobișnuită în care a avut loc seismul

Cutremur în România duminică seara. S-a resimțit în 6 orașe, ce magnitudine a avut

Cel mai puternic cutremur produs în acest an a avut loc tot in zona seismică Vrancea.  Cutremurul a avut magnitudinea de 4,5 pe scară Richter,  având loc pe data de  3 septembrie.

Gheorghe Mărmureanu, despre marele cutremur

Cel mai mare cutremur în România în ultimele luni a avut loc pe 3 septembrie, cu o magnitudine de 4,5 grade pe scara Richter. „E un cutremur absolut obișnuit. Au fost mai multe în ultimul timp, dar asta nu înseamnă nimic. Cândva spuneam că Africa se rupe în două, noi suntem sub influența Africii. Vom vedea ce se va mai întâmpla. Italia, noi și toată partea balcanică e sub influența Africii. Adâncimea e foarte mare, ceea ce e foarte bine pentru toată zona europeană. Un cutremur foarte adânc nu distribuie energie, la magnitudinea asta mai ales. Vrancea e periculoasă pentru magnitudini mai mari de 7,2, nu 4 și ceva”, a declarat Gheorghe Mărmureanu, directorul INFP.

România este o ţară cu potenţial seismic ridicat, aspect evidenţiat de studiile de hazard seismic şi de prevederile codului de proiectare seismică P100. Practic, în orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în Zona Seismică Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km. Şi această zonă nu este singura în care pot avea loc cutremure cu potenţial distructiv.

Principala dovadă e reprezentată de evidenţa cutremurelor ce au avut loc până în prezent şi de efectele lor. Următoarea aplicație webGIS prezintă epicentrele cutremurelor din România şi din împrejurimi, conform Selecției de Cutremure din Regiune BIGSEES bazată pe Catalogul Oficial de Cutremure ROMPLUS, realizat de către INFP. 

Cea mai veche referinta a unui cutremur ce a avut loc pe teritoriul actual al Romaniei este pentru un cutremur din anul 455. Cel mai vechi dintre cutremurele cu data certa este cel din 29 august 1471. Exista si referinte cu privire la tsunamiuri provocate de cutremure in Marea Neagra.

Zona subcrustala Vrancea (VR)

Regiunea Vrancea este o zona seismica complexa de convergenta continentala, situata la contactul a 3 unitati tectonice: placa Est – Europeana, subplacile Intra – Alpina si Moesica (Constantinescu et al., 1976).

Cea mai puternica activitate seismica pe teritoriul Romaniei se concentreaza la adancimi intermediare (60 – 200 km), intr-un corp litosferic mai rece, in coborare gravitationala, orientat aproape vertical. Activitate ridicata a fost observata in doua domenii de adancime – intre 80 si100 km, si respectiv intre 120 si 160 km . Cutremurele puternice din secolul XX s-au produs in ambele segmente: seismele din 1977 (Mw 7.4) si 1990 (Mw 6.9) in segmentul superior, iar evenimentele din 1940 (Mw 7.7) si 1986 (Mw 7.1) in cel inferior.

Rata de producere a cutremurelor puternice – intre unu si sase evenimente cu magnitudine Mw > 7.0 pe secol – intr-un volum focal extrem de restrans implica un nivel inalt al ratei deformarii relative/specifice (~3.5×10-7 an-1). Procesul tectonic la adancime apare ca decuplat, in mare masura, de tectonica in crusta.

In ceea ce priveste mecanismul focal al cutremurelor vrancene de adancime intermediara, falierea inversa – cu axa extensiilor (T) aproape vericala si axa compresiilor (P) cvasi-orizontala – caracterizeaza toate evenimentele majore (Mw > 6) si, de asemenea, peste 90% din evenimentele studiate, indiferent de magnitudinea lor (Enescu, 1980; Oncescu si Trifu, 1987; Enescu si Zugravescu, 1990; Radulian et al., 2000). Relativ la orientarea planelor de falie, s-au evidentiat doua solutii tipice: (I) planul de falie orientat aprox. NE – SV si inclinat spre NV, iar axa P perpendiculara pe Arcul Carpatic; si (II) planul de falie orientat aprox. NV – SE, iar axa P paralela cu arcul muntos. Datele disponibile – atat macroseismice cat si instrumentale – indica solutii de tip (I) pentru toate cutremurele cu Mw > 7.

Mecanisme de tip faliere normala sau alunecare laterala/ in directie au fost rar observate, pentru evenimente localizate cu precadere la marginea superioara si respectiv inferioara a volumului seismogen (Radulian et al., 2000).

Regimul tensional in zona subcrustala Vrancea este predominant compresiv.