Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, primul cutremur a avut loc la ora 10:53:05 (ora locală a României) și s-a produs în zona seismică Vrancea, Vrancea. Acesta a avut magnitudinea ml 2.3, și s-a produs la adâncimea de 18km.

Cutremurul a avut loc în apropierea următoarelor oraşe: 74km V de Braila, 75km V de Galati, 103km NE de Ploiesti, 116km E de Brasov, 120km S de Bacau, 140km NE de Bucuresti, 188km NE de Pitesti, 190km NV de Constanta, 190km S de Iasi, 202km NE de Ruse.

Gheorghe Mărmureanu despre MARELE CUTREMUR: „Se pot produce cutremure cu magnitudine 9 în România”

Un al doilea cutremur a avut loc a ora 10:55:01 (ora locală a României) și s-a produs în zona seismică Vrancea, Vrancea. Cutremurul a avut magnitudinea ml 2.1 și s-a produs la adâncimea de 24km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 77km V de Braila, 78km V de Galati, 99km NE de Ploiesti, 113km E de Brasov, 121km S de Bacau, 137km NE de Bucuresti, 184km NE de Pitesti, 191km NV de Constanta, 192km S de Iasi, 198km NE de Ruse.

Alte articole

Cutremur în România, în această dimineață. Cât de puternic a fost, în ce zonă s-a produs

Roi de cutremure puternice în Cuba. Cel mai mare a avut magnitudine aproape 7: „S-au simţit în toată ţara, oamenii au ieşit pe străzi”

Toate cutremurele au avut loc în zona seismică Vrancea
În ziua de 11 Septembrie 2020 la ora 11:13:33 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea, Vrancea, un al treilea cutremur slab cu magnitudinea ml 2.0, la adâncimea de 20km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 75km V de Galati, 76km NV de Braila, 105km NE de Ploiesti, 116km S de Bacau, 116km E de Brasov, 144km NE de Bucuresti, 186km S de Iasi, 190km NE de Pitesti, 193km NV de Constanta, 205km NE de Ruse.

Cel de-al patrulea cutremur a avut loc la ora 12:19:16 (ora locală a României). Acesta s-a produs în zona seismică Vrancea, Vrancea, la adâncimea de 21km și a avut magnitudinea ml 2.0.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 76km V de Braila, 76km V de Galati, 105km NE de Ploiesti, 116km E de Brasov, 116km S de Bacau, 143km NE de Bucuresti, 186km S de Iasi, 189km NE de Pitesti, 193km NV de Constanta, 205km NE de Ruse.

SEISMICITATEA ROMANIEI

Zonele seismogene se definesc ca arii cu seismicitate grupata, in interiorul carora activitatea seismica si campul de tensiuni sunt considerate a fi relativ uniforme. Identificarea caracteristicilor pe termen lung ale procesului de generare a cutremurelor in fiecare zona seismogena este de importanta majora pentru estimarea hazardului seismic.

Pe teritoriul Romaniei, zona seismogena cu cel mai ridicat potential distructiv este situata in litosfera subcrustala, la curbura Carpatilor Orientali – regiunea Vrancea.

Pe langa aceasta, exista cateva zone de surse seismice superficiale, de importanta locala pentru hazardul seismic: zonele Est – vranceana, Fagaras – Campulung, Danubiana, Banat, Crisana – Maramures, depresiunea Barlad, depresiunea Predobrogeana, falia Intramoesica, depresiunea Transilvaniei (Radulian et al., 2000).

Seismicitatea de fond – evenimente crustale cu magnitudine Mw

Seismicitatea de adancime normala (h

Zona subcrustala Vrancea (VR)

Regiunea Vrancea este o zona seismica complexa de convergenta continentala, situata la contactul a 3 unitati tectonice: placa Est – Europeana, subplacile Intra – Alpina si Moesica (Constantinescu et al., 1976).

Cea mai puternica activitate seismica pe teritoriul Romaniei se concentreaza la adancimi intermediare (60 – 200 km), intr-un corp litosferic mai rece, in coborare gravitationala, orientat aproape vertical. Activitate ridicata a fost observata in doua domenii de adancime – intre 80 si100 km, si respectiv intre 120 si 160 km . Cutremurele puternice din secolul XX s-au produs in ambele segmente: seismele din 1977 (Mw 7.4) si 1990 (Mw 6.9) in segmentul superior, iar evenimentele din 1940 (Mw 7.7) si 1986 (Mw 7.1) in cel inferior.

Rata de producere a cutremurelor puternice – intre unu si sase evenimente cu magnitudine Mw > 7.0 pe secol – intr-un volum focal extrem de restrans implica un nivel inalt al ratei deformarii relative/specifice (~3.5×10-7 an-1). Procesul tectonic la adancime apare ca decuplat, in mare masura, de tectonica in crusta.

In ceea ce priveste mecanismul focal al cutremurelor vrancene de adancime intermediara, falierea inversa – cu axa extensiilor (T) aproape vericala si axa compresiilor (P) cvasi-orizontala – caracterizeaza toate evenimentele majore (Mw > 6) si, de asemenea, peste 90% din evenimentele studiate, indiferent de magnitudinea lor (Enescu, 1980; Oncescu si Trifu, 1987; Enescu si Zugravescu, 1990; Radulian et al., 2000). Relativ la orientarea planelor de falie, s-au evidentiat doua solutii tipice: (I) planul de falie orientat aprox. NE – SV si inclinat spre NV, iar axa P perpendiculara pe Arcul Carpatic; si (II) planul de falie orientat aprox. NV – SE, iar axa P paralela cu arcul muntos. Datele disponibile – atat macroseismice cat si instrumentale – indica solutii de tip (I) pentru toate cutremurele cu Mw > 7.

Mecanisme de tip faliere normala sau alunecare laterala/ in directie au fost rar observate, pentru evenimente localizate cu precadere la marginea superioara si respectiv inferioara a volumului seismogen (Radulian et al., 2000).

Regimul tensional in zona subcrustala Vrancea este predominant compresiv.

Zona Est-Vrancea (EV)

Seismicitatea superficiala in regiunea Vrancea se distribuie difuz spre est fata de Arcul Carpatic, intr-o banda delimitata de falia Peceneaga – Camena la nord, si de falia Intra-Moesica la sud (asa-numita subplaca a Marii Negre). Seismicitatea consta din cutremure de marime moderata, care nu depasesc magnitudinea 6. Manifestari explozive ale activitatii seismice – sub forma secventelor seismice sau a roiurilor de cutremure – sunt frecvente in aceasta zona (de ex. in regiunea Ramnicu Sarat – Focsani, in aria Vrancioaia).

Rata momentului seismic in crusta, in zona Vrancea (~5.3×1015 Nm/an) este mult mai mica decat rata in domeniul subcrustal (~1.2×1019 Nm/an) (Radulian et al., 2000).

Diversitatea mecanismelor focale – falierea inversa, alunecarea laterala si falierea normala sunt observate in egala masura – indica un camp de tensiune complex, caracteristic tranzitiei de la regimul compresiv predominant la adancime, la regimul extensional predominant in crusta.

Gheorghe Mărmureanu a vorbit despre marele cutremur de care se tem toți românii: „Cutremure vor fi. Toate cutremurele au o anumită periodicitate. Toate cutremurele mari, nu au avut altele înainte. Este greu să ții o țară sub stres”.