Româncele, mame după 35 de ani. Numărul femeilor care nasc primul copil după 35 de ani s-a dublat

În Bucureşti, numărul copiilor aduşi pe lume după vârsta de 35 de ani creşte constant. Potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică, a crescut de cinci ori din anul 1996. Dacă atunci vorbeam despre 900 de bebeluşi, acum numărul lor a depăşit 4360.

„Este un alt mod de abordare a deciziei de a face sau nu un copil. Sunt multe argumente pe care cuplul le invocă atunci când vine vorba despre amânarea momentului, ba chiar lipsa cuplului în sine devine un motiv, dacă ar fi să mergem cu raţionamentul şi mai departe. Oamenii, în special cei din mediul urban, au alte preocupări, sociale mai degrabă – profesionale, financiare – ştim cu toţii. Amână momentul întemeierii unei familii, iar atunci când fac acest prim pas, decizia de a deveni părinţi vine după 30 de ani, tot mai des după 35 de ani. În clinicile şi spitalele din Bucureşti, aceste situaţii au devenit rutină”, consideră dr. Chadi Muheidli, medic primar obstetrică-ginecologie.

Anual, vârsta medie a femeilor care nasc primul copil creşte cu 2-3 luni. În ultimii 10 ani, deşi există o diferenţă între mediile rural şi urban, tendinţa este asemănătoare. Astfel, în mediul rural, vârsta medie a mamei a crescut de la 21,3 ani în 1990, la 24,6 ani în prezent. Pentru mediul urban, creşterea este de la 23,7 ani la 28,5 ani. Potrivit unei analize efectuate de o clinică privată din Municipiul Bucureşti, luând în cosiderare în jur de 3.000 de paciente, media din capitală este de 31 de ani.

Odată cu vârsta înaintată a mamei, scăpăm poate de grija aspectului financiar, dar întâmpinăm numeroase alte probleme, deloc de neglijat. De menţionat ar fi riscurile unei sarcini după vârsta de 35 de ani – de la riscul de avort spontan şi de naştere prematură, la riscul de malformaţii.

Alte articole

Amendă de 10.000 de lei pentru șoferii care parchează pe locurile destinate femeilor însărcinate. Legea a intrat în vigoare

Amenzi de 10.000 de lei dacă nu respecți această regulă la coadă. Se aplică și în parcări!

De exemplu, riscul de Sindrom Down creşte considerabil. Dacă la 30 de ani, statisticile indică o probabilitate de 1 caz la 1000 de sarcini, la 35 de ani riscul este de 1 din 400, pentru ca la 40 de ani, el să fie estimat la 1 din 100. Asta dacă ajungem să obţinem o sarcină, pentru că marea problemă a pacientelor ajunse la 38, 40 de ani, este rezerva ovariană scăzută şi o probabilitate mică de a avea un copil pe cale naturală. Aici intervin procedurile de reproducere umană asistată, completează dr. Chadi Muheidli, medic primar obstetrică-ginecologie.

În România, Subprogramul Naţional de Fertilizare in Vitro şi Embriotransfer a fost reluat în 2015. Potrivit datelor furnizate anul trecut, cele 13 clinici intrate în program au primit, în medie, 30 de cereri pe lună, în timp ce numărul procedurilor decontate în cuantum de 6.188 lei pentru o singură procedură a fost de 850.

„Noi am terminat de multă vreme fondurile, încă din noiembrie anul trecut. Nu am mai putut prelua niciun dosar şi am aşteptat finanţarea pentru anul în curs. Din păcate, până acum, nu există nicio decizie luată în acest sens. Nu putem decât să îndrumăm cuplurile interesate să urmărească deciziile luate la nivel ministerial şi să intre în procedură atunci când va fi posibil. Cererea este foarte mare. Două, trei persoane întreabă zilnic despre programul naţional. Să nu uităm totuşi că niciodată suma decontată nu a fost suficientă, ea neacoperind medicaţia necesară şi analizele, şi nici că limita de vârstă pentru ca viitoarea mamă să fie admisă este de 40 de ani”, susţine dr. Chadi Muheidli, medic primar obstetrică-ginecologie.

Proiectul privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018 cuprinde Subprogramul de fertilizare in vitro şi embriotransfer, ca parte din Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană, documentul fiind în dezbatere publică, la Ministerul Sănătăţii, până pe 6 aprilie a.c.