ROMÂNI CU CARE NE MÂNDRIM. Doi inventatori: Unele meserii vor dispărea, roboţii vor înlocui oamenii

Vlad Cristea şi Ovidiu Pârvu sunt studenţi în anul III la Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităşii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, secţia Informatică. Împreună cu câţiva colegi de facultate au construit doi roboţi utili pentru viaţa de zi cu zi.

Vlad Cristea şi echipa lui au realizat „Sky Washer„, un robot care spală geamurile şi pereţii din sticlă ai clădirilor. „Ideea construirii robotului a venit în urma unor discuţii cu colegii de la facultate. Le-am adresat simpla întrebare . Am primit mai multe răspunsuri cum că un robot care spală geamuri ar fi foarte util, deoarece sunt părţi alea geamului la care nu se poate ajunge„, a declarat, pentru RTV.NET, Vlad Cristea.

De cealaltă parte, Ovidiu Pârvu şi colegii lui au construit „Eco Sorter„, robotul sortează gunoiul menajer. I-a venit ideea realizării robotului după un internship în Olanda, impresionat fiind de curăţenia de acolo.

„M-am gândit că un prim pas pentru a face şi ţara noastră mai frumoasă este să fim mai economi şi ocrotitori cu mediul înconjurător. Astfel, mi-am propus să creez un robot care le va realiza pe amândouă: va promova atât reciclarea, cât şi curăţenia„, a spus, pentru RTV.NET, Ovidiu Pârvu.

Alte articole

Descoperire senzațională pentru viitorul agriculturii. La Cluj-Napoca au fost crescute rădăcini de floarea-soarelui mai rezistente la secetă!

Petiție lansată de părinții care riscă să ajungă la închisoare pentru că și-au ținut copiii să învețe acasă: ”Lăsați-ne să învățăm”

Construirea celor doi roboţi a durat cinci luni, timp în care cei doi au lucrat cu plăcere la proiectele lor şi spun că nu vor să se oprească aici. „Sper ca în viitor să mai contruiesc roboţi, deoarece este un domeniu foarte interesant„, a spus Vlad.

Ovidiu vrea să se concentreze, deocamdată, pe terminarea studiilor universitare, însă proiectul i-a trezit curiozitatea de a dezvolta şi alţi roboţi. „Încă nu m-am gândit la ceva concret, dar cu siguranţă aş încerca să realizez din nou un proiect util şi nu doar pentru spectacol şi amuzament„, a mai spus Vlad.

Cu toate că invenţiile lor ar putea avea succes pe piaţă, din nefericire, niciun investitor nu s-a arătat interesat de roboţii lor.

„Din păcate, nu am primit oferte din partea niciunui investitor pentru a vinde acest robot. Cu o finanţare susţinută, ideea ar putea fi dezvoltată şi s-ar putea materializa într-un robot produs serie„, a completat Ovidiu.

„Ţinând cont de faptul că, în momentul de faţă, există roboţi care spală geamurile, dar care trebuie mutaţi pe fiecare geam în parte, consider că un astfel de robot, care îşi face singur detecţia, ar avea un succes destul de mare. Deocamdată nu am primit nicio ofertă„, a spus Vlad.

„Sistemul de educaţie din România nu este performant„

Ca mulţi alţi tineri din România cu rezultate deosebite, cei doi se gândesc deja la varianta de a studia mai departe în străinătate, după terminarea facultăţii. Lipsa banilor şi dezinteresul autorităţile fac din România o ţară foarte puţin atractivă pentru tinerii dedicaţi pasiunilor lor, inventivi, muncitori şi cu şanse mari de realizare pe plan profesional.

„Dorinţa mea este de a pleca din ţară în vederea continuării studiului la nivel masterat şi doctorat. Ţările în care mi-aş dori să ajung sunt Germania, Anglia, iar in fruntea listei America. În opinia mea, America este locul unde creativitatea şi imaginaţia sunt singurele limite pentru a obţine ce îţi doreşti. Din păcate, aici în ţară nu am simţit prezenţa unei susţineri adevărate a tinerilor şi a ideilor pe care le au. De multe ori trebuie să obţii singur sponsorizări sau să aduci diverse materiale de acasă pentru a-ţi continua un proiect, iar asta nu este normal„, a declarat Ovidiu.

„Mă gândesc dacă să plec la un program de master în străinătate sau să continui în ţară şi să îmi incep cariera ca angajat şi să mă ocup în continuare de munca de voluntariat pe care o depun în cadrul Organizaţiei Naţionale Cercetaşii României”, a spus Vlad.

În ceea ce priveşte sistemul de educaţie din România, niciunul dintre cei doi nu consideră că este un performant, ba mai mult, spun că Ministerul Educaţiei nu investeşte suficient în cercetare şi în tinerii dotaţi.

„Sistemul de educaţie din România nu este unul prea performant, mai ales în cazul evaluărilor sau programelor de master care nu sunt deloc dezvoltate. De asemenea, deciziile luate în cadrul Ministerului sunt unele destul de proaste în ultimul timp, complicând foarte tare sistemul de învăţământ”, a precizat Vlad.

„Consider că sistemul de educaţie din România nu este aşa de performant ca şi cel din străinătate. Am fost în Germania şi am observat o cu totul altă mentalitate atât a tinerilor, cât şi a profesorilor. Guvernul investeşte acolo în cercetare şi în tinerele talente, pentru că ei vor fi cei care vor aduce un plus societăţii. Un alt aspect pe care doresc să îl menţionez este acela că, în străinatate nu toată lumea face facultate. Accentul cade pe calitate, nu pe cantitate. Doar tinerii buni şi foarte buni urmează o carieră universitară, iar statul investeşte în ei, pentru că au potenţial”, a explicat Ovidiu.

Studenţii au şi câteva sugestii pentru cei din Ministerul Educaţiei. Ei spun că programele de master bine realizate şi înfiinţarea şcolilor profesionale ar trebui să fie două dintre obiectivele Ministerului pentru îmbunătăţirea calităţii procesului de învăţământ.  

„Fiind în cazul unui viitor absolvent al facultăţii, eu consider că oferirea unor programe de master bine realizate şi finanţate ar fi foarte binevenită pentru toţi absolvenţii„, a spus Vlad.

„În prezent, toată lumea termină liceul, după care merge la facultate. Nu cred că toţi candidaţii admişi doresc să urmeze studii superioare, însă aceasta este singura variantă pentru a ajunge să ai un loc de muncă care să îţi permită să ai o viaţă decentă. Reînfiinţarea şcolilor profesionale şi de meserii ar putea fi o soluţie. Mai trist este faptul că majoritatea acestor studenţi termină facultatea şi ajung să caute fără succes un loc de muncă, având o diploma de licenţă la dosar. Această amăgire a tinerilor trebuie să înceteze„, a adăugat Ovidiu.

„Nu se poate face performanţă în robotică din cauza lipsei finanţărilor„

Cât priveşte dezvoltarea unei cariere în robotică, în România, părerile celor doi sunt împărţite. „Experienţa proprie mi-a dovedit că este foarte greu să te dezvolţi în acest domeniu la noi în ţară. Robotica necesită existenţa nu doar a programe care să pună totul în miscare, ci şi a componentelor fizice pe care să le controlezi. Acestea sunt foarte costisitoare, iar fără o finanţare susţinută, nu ai nicio şansă să ajungi la un rezultat. Din câte ştiu eu, în România nu se investeşte prea mult în această direcţie, astfel încât momentan nu cred că se pot atinge performanţe adevărate comparabile cu cele despre care auzim în America sau chiar şi în vestul Europei”, a declarat Ovidiu.

De cealaltă parte, Vlad este mai optimist şi spune că un tânăr pasionat de robotică poate să se dezvolte şi în România, pentru că sunt firme care alocă bani pentru cercetare.

„Nu se poate construi un robot inteligent asemănător omului”

Revenid la pasiunea lui pentru roboţi, Ovidiu a mărturisit că îşi doreşte să construiască un robot care ar fi „o revelaţie în domeniu„. Robotul la care el visează ar trebuie să fie capabil să zboare în spaţiu şi să exploreze zonele nedescoperite de om până acum.

Pentru Vlad, SkyWasher a fost o provocare, motiv pentru care ar dori să continue proiectul.

Întrebaţi dacă ei cred că se va putea vreodată construi un robot inteligent, asemănător omului, cei doi au spus că este greu de ca un robot să ajungă vreodată să aibă trăsături care definesc exclusiv specia umană. „Nu cred că se va putea reduce întreaga raţionalitate la un formalism matematic. Neajunsurile ştiinţelor exacte sunt lipsa spontaneităţii şi imprevizibilului, caracteristici pe care le întâlnim adesea la oameni, astfel încât nu cred că se va reuşi construirea unui robot într-adevăr inteligent„, este de părere Ovidiu.

„La un moment dat s-ar putea creat un robot asemănător omului, dar într-un viitor foarte foarte îndepărtat, însă şi dacă acesta s-ar crea, nu va avea niciodată sentimente, creativitate, imaginaţie. Astfel, roboţii creaţi ar fi doar anumite clone a unor oameni, deci nu ar putea fi consideraţi ca oameni”, a adăugat Vlad.

„Roboţii nu vor cuceri lumea”

Pentru că ştiinţa s-a dezvoltat foarte mult, şi odată cu ea au apărut roboţi din ce în ce mai sofisticaţi, am imaginat un scenariu în care Pământul ar fi condus de roboţi. Din fericire pe rasa umană, cei doi cred că acest lucru nu se va întâmpla niciodată.

„Pământul nu va fi condus niciodată de roboţi, deoarece până la crearea unui singur prototic de robot care să imite comportamentul unui om va dura foarte mult timp, fiind un lucru aproape imposibil. Astfel, anumiţi roboţi care sunt conduşi în spate de oameni nu vor putea avea autonomia de a gândi singuri şi de a conduce lumea”, a explicat Vlad.

„Oamenii sunt fiinţe atât inteligente, cât şi egoiste, astfel încât nu consider că vor construi ceva care îi va putea înlătura în cele din urmă„, consideră Ovidiu.

„Roboţii vor lua locul oameniilor, iar unele meserii vor dispărea”

Chiar dacă Pământul nu va fi cucerit de roboţi, unele meserii vor dispărea cu timpul, locul oamenilor ajungând să fie luat de roboţi. „Unele meserii vor dispărea, exemplu fiind curăţarea unei case sau unor birouri, deoarece anumite sarcini pot fi foarte uşor automatizate şi oferă o anumită siguranţă. În alte domenii, în care trebuie să se folosească mult inteligenţa, imaginaţia şi creativitatea oamenilor, meseriile nu vor putea fi înlocuite cu roboţi”, a precizat Ovidiu.

„Într-adevăr, scopul roboţilor este de a înlocui munca oamenilor, însă aici se pune problema eticii. Cred că oamenii care vor rămâne fără muncă, vor fi nevoiţi să se reprofileze„, a spus Vlad.

Cei doi consideră să meseriile care vor dispărea odată cu dezvoltarea domeniului roboticii sunt cele în care munca este repetitivă şi urmează anumiţi paşi exacţi.  Astfel, meserii din domeniul industriei, agriculturii, turismului şi al curăţeniei ar putea fi în pericol de dispariţie.