România a atras 1,25 miliarde de euro de pe pieţele externe la minime istorice de cost

Din suma totală împrumutată, 750 de milioane de euro au maturitate de 10 ani și 500 de milioane de euro cu maturitate de 20 de ani.

Emisiunea a fost suprasubscrisă de aproape două ori. Suma a fost obținută la randamente în scădere: de la 2,845% la 2,55% pentru tranșa de 10 ani și de la 3,93% la 3,90% pentru tranșa de 20 ani.

„Tranzacția reconfirmă percepția foarte bună și încrederea investitorilor în economia românească într-un context volatil de piață, caracterizat de multe incertitudini. Pe fondul unei cereri semnificative, randamentele aferente titlurilor de stat sunt în scădere atât pentru titlurile de stat emise pe piața internă, cât și pentru cele emise pe piețele externe. Aceste evoluții conduc la reducerea costurilor aferente datoriei guvernamentale odată cu extinderea maturității portofoliului de datorie„, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

Oferta totală a cumulat 2,3 miliarde euro provenind din 220 de ordine.

Alte articole

Ce se întâmplă cu economia românească în 2025. Vin noi majorări de taxe și impozite. Avertismentul dat de specialiști

Analistul economic Adrian Negrescu: „S-au pierdut 11 miliarde de lei pe Bursa de la Bucureşti. Acolo sunt şi banii din Pilonul II de pensii, ne afectează pe toţi”

Potrivit Ministerului Finanțelor Publice, baza investițională a tranzacției a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât și al tipurilor de investitori pentru ambele tranșe.

Pentru tranșa cu scadența în 2025 distribuția geografică a fost următoarea: România (23%), Marea Britanie (19%), SUA (14%), Polonia și alte țări din Centrul și Estul Europei (14%), Benelux (9%), Germania și Austria (8%), Italia (5%), Asia și Orientul Mijlociu (3%), Scandinavia (3%), alte țări (2%). În privința tipurilor de investitori, managerii de fonduri au predominat (60%), fiind urmați de bănci și bănci private (22%), fonduri de pensii și societăți de asigurare (11%), bănci centrale (5%) și alții (2%).

În tranșa scadentă în 2035, distribuția geografică a fost puțin diferită, cererea investitorilor din Germania și Austria fiind cea mai mare (22%), urmată de cea a investitorilor din Marea Britanie (18%), SUA (18%), România (17%), Benelux (7%), Franța (5%), alte țări din Europa (10%), Scandinavia (2%), Asia și alte țări (1%). Cererea a venit predominant din partea managerilor de fonduri (56%), urmați de fondurile de pensii și asigurători (23%), bănci și bănci private (15%), bănci centrale (2%) și alții (4%).

„În urma acestor redeschideri, lichiditatea ambelor tranșe a crescut considerabil, situându-se la 2 miliarde de euro în cazul emisiunii de euroobligațiuni scadente în anul 2025 și la 1,25 miliarde de lei în cazul emisiunii de euroobligațiuni scadente în anul 2035. Aceste redeschideri fac parte din planul de finanțare externă aferent anului 2016, încadrându-se în obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturității medii a portofoliului de datorie guvernamentală în vederea reducerii riscului de refinanțare„, se mai arată în comunicatul citat.

Emisiunea a fost administrată de catre Citigroup Inc, HSBC Bank PLC, Raiffeisen Bank International AG și UniCredit SpA.
România intenționează să atragă 3 miliarde de euro de pe piețele internaționale în 2016. Țara beneficiază de un rating ”Baa3” din partea Moody’s și de un calificativ „BBB minus” de la Standard & Poor’s și Fitch.

Citeşte şi Preşedintele ANAF i-a chemat la discuţii pe şefii Antenelor la ora 12.00, la Ministerul Finanţelor