Impactul acestor fonduri este vizibil în toate domeniile economiei. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a subliniat că fondurile UE au permis construirea a aproape 900 km de autostrăzi și drumuri expres în ultimii 20 de ani, racordarea a peste 3 milioane de români la rețeaua de canalizare și oferirea de sprijin financiar pentru peste 100.000 de companii. De asemenea, mii de unități de învățământ și spitale au fost modernizate, iar investițiile au dus la crearea de noi locuri de muncă.
„Sunt bani care au modificat fundamental structura economiei naționale și au transformat-o dintr-o periferie economică într-o țară care recuperează rapid decalajele. Din 2007 și până acum vedem o creștere de peste 3,6 ori a PIB-ului, reușind să depășim țări ca Polonia, Ungaria, Croația și Grecia la PIB per capita, un indicator esențial pentru evaluarea nivelului de trai. Investițiile din fonduri europene se văd peste tot.
În infrastructură, România și-a modernizat masiv rețeaua rutieră: aproape 900 km de autostrăzi și drumuri expres au fost construiți în ultimele două decenii, peste 3 milioane de români au fost conectați la rețeaua de canalizare, peste 100.000 companii au primit ajutor sub formă de granturi. Au fost renovate, extinse sau echipate mii de unități de învățământ și spitale, s-au creat locuri de muncă stabile și s-au atras investiții noi. Exemplele pot continua, cert este că România de astăzi nu ar fi fost posibilă fără aceste investiții strategice, care au devenit pilonul principal al dezvoltării noastre economice. Romania post-pandemie se remarca prin faptul că nivelul investițiilor publice a atins maximul istoric, fiind țara cu ponderea cea mai mare a acestora, raportată la PIB – peste 7,5% dintre statele membre ale UE.
Nivelul investițiilor publice a atins astăzi peste un sfert din totalul PIB-ului pe care îl aveam la momentul aderării la UE. Vorbim de investitii publice de peste 120 miliarde lei/an, în care investițiile din fonduri europene au cea mai semnificativă parte, acest lucru atrăgând dupa sine antrenarea economiei prin creșterea în paralel a ponderii investițiilor private în economie și atragerea investițiilor străine, aspect ce se materializează într-o capitalizare a mediului de afaceri autohton, precum și o creștere a competitivității economiei în ansamblu”, a declarat, pentru Profit.ro, ministrul Marcel Boloș.
De la aderarea la Uniunea Europeană, România a primit un total de 100,65 miliarde de euro, contribuind în același timp cu 32,87 miliarde de euro la bugetul UE. Astfel, beneficiul net al țării se ridică la 67,78 miliarde de euro. Aceste fonduri au fost un factor esențial pentru dezvoltarea accelerată a României, reducând decalajele față de economiile mai dezvoltate ale Europei.
Pentru anul 2025, Guvernul estimează că va primi 13,27 miliarde de euro de la bugetul UE, dintre care 4,16 miliarde de euro vor proveni din granturile acordate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu toate acestea, în implementarea PNRR, România înregistrează întârzieri semnificative, reușind să atragă până acum doar 5,9 miliarde de euro, dintre care 5,78 miliarde din PNRR și 122,9 milioane de euro din ReactEU.
Bugetul UE este organizat pe cicluri de câte șapte ani, iar România se află acum în al treilea cadru financiar multianual (2021-2027). În perioadele bugetare anterioare, între 2007 și 2013, România a atras 36,69 miliarde de euro din cele 40,25 miliarde alocate (91,2%), iar în 2014-2020, și-a crescut rata de absorbție la 96,5%, atrăgând 51,07 miliarde de euro din cele 52,9 miliarde disponibile. Pentru actuala perioadă bugetară (2021-2027), România are alocate fonduri de 55,51 miliarde de euro, la care se adaugă PNRR.
Guvernul estimează venituri de 87,7 miliarde de lei din fonduri UE pentru anul acesta, aproape dublu față de cele 42,92 miliarde de lei obținute în 2024. Din această sumă, 26,85 miliarde de lei provin din PNRR, ceea ce reflectă importanța acestor finanțări pentru bugetul național.
Investițiile publice, susținute în mare parte de fondurile europene, sunt prognozate să atingă un nivel record de 150 de miliarde de lei în 2025, față de 119 miliarde de lei în 2024.