România a depășit Ungaria la PIB-ul pe cap de locuitor

Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, a confirmat miercuri că PIB-ul pe cap de locuitor în Ungaria a fost de 76,6% din media UE, în timp ce în România, el a fost de 76,7%.

Cu alte cuvinte, a devenit oficial faptul că România a depășit Ungaria atunci când vine vorba despre cel mai cunoscut indicator de dezvoltare, scrie publicația maghiară Portfolio.hu, citată de Libertatea.

Analiza Portfolio arată că, în timp ce Ungaria a recuperat rapid decalajul față de media UE în ultimul deceniu, România a recuperat diferența într-un ritm și mai rapid. În 2013, România avea un PIB pe cap de locuitor de 54,6%, dar până în 2022 se va apropia de 77%, ceea ce reprezintă o îmbunătățire de 22 de puncte procentuale.

Citește și: Iohannis, în Ungaria: A fost un pic greu de înţeles afirmaţia Austriei că nu are nimic împotriva României şi Bulgariei în Schengen, dar spaţiul nu funcţionează bine

Alte articole

Victor Ponta, scenariu sumbru pentru anul 2025: La deficitul de 25 de miliarde de euro din 2024 se vor adăuga noi cheltuieli de aproximativ 15 miliarde de euro

Marcel Ciolacu, anunţ triumfător despre economia României: „În viitorii cinci ani, vom fi în primele zece PIB-uri ale Europei. Nimeni nu-şi mai permite să vorbească de sus cu România”

Potrivit Portfolio, doar cinci state membre UE se mai află în urma Ungariei: Letonia, Croația, Slovacia, Grecia și Bulgaria. Pe baza ritmului de recuperare a decalajelor, nu este exclus ca, în timp, letonii și croații să depășească și ei economia maghiară, mai scrie presa de la Budapesta.

Economistul Ákos Péter Bod, fost guvernator al băncii centrale și contributor Portfolio, a scris anterior că, cel mai probabil, din cauza recesiunii economiei maghiare de anul acesta, se așteaptă ca avansul României să crească.

Citește și: Ungaria este lovită de o lipsă acută de forţă de muncă. Experţii estimează că vor fi aduşi până la 300.000 de muncitori străini

Presa proguvernametală a scris, printre altele, că ritmul creșterii în cazul Ungariei nu a fost constant, ci mai lent în 2016-2017 și s-a accelerat după aceea. Apoi, „toată lumea pare să uite” că prețul creșterii în România a fost mărirea datoriei de stat, în timp ce Ungaria și-a redus datoria cu 15% până în 2020.