România a încheiat anul 2016 cu un deficit bugetar de 2,41% din PIB, mult sub estimări

Bugetul general consolidat cuprinde atât bugetul de stat, din care se fac cheltuielile curente ale statului, cât şi bugetele sociale, categorie în care intră bugetul pensiilor publice şi cel de şomaj, potrivit news.ro.

Pentru întregul an, deficitul bugetar era programat de fostul guvern la circa 21 miliarde lei, echivalent cu 2,8% din produsul intern brut (PIB) calculat pe metodologia cash.

După primele 11 luni din 2016, bugetul înregistra un deficit mult mai mic, de 5,5 miliarde lei, sau 0,73% din PIB, ceea ce înseamnă că bugetul a fost deficitar în luna decembrie cu 12,8 miliarde lei (2,8 miliarde euro, 1,68% dinn PIB).

„Execuţia bugetului general consolidat pe baza datelor operative de execuţie pe anul 2016 s-a încheiat cu un deficit de 18,3 miliarde de lei, respectiv 2,41% din PIB, sub ţinta anuală stabilită de 2,75% din PIB”, a anunţat MFP.

Alte articole

Statul vrea banii românilor, sunt vizaţi şi cei din Diaspora. Suma maximă care se poate lua de pe card

TAXA PE STÂLP 2025. S-a decis impozit de 1% pe valorea netă a construcţiilor speciale private. La stat, 0,5%

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 223,7 miliarde de lei (29,5% din PIB) în 2016 şi au fost cu 4,3% mai mici faţă de nivelul din 2015, când statul a încasat 233,5 miliarde lei (33,1% din PIB).

Scăderea încasărilor bugetare s-a accelerat în decembrie faţă de primele 11 luni, când declinul veniturilor era de 1,9%.

Cel mai mare declin s-a înregistrat, anul trecut, la încasările din TVA, care au scăzut cu 9,6% faţă de 2015, în ciuda creşterii vânzărilor din comerţ într-un ritm de două cifre.

Ministerul motivează evoluţia prin reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie, şi de la 24% la 9% pentru alimente, de la 1 iunie 2015.

Totuşi, alte taxe au adus mai mulţi bani la buget.

„S-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent la încasările din: impozitul pe profit (+11,7%), contribuţii de asigurări sociale (+6,3%), impozit pe salarii şi venit (+4,2%), precum şi accize (+3,6%). De asemenea, în cazul contribuţiilor de asigurări sociale se constată o depăşire a prevederilor anuale cu 0,8%”, arată datele MFP.

La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la veniturile nefiscale cu 13,9%, la impozite şi taxe pe proprietate cu 6,1% şi la taxa pe utilizarea bunurilor cu 1,1%.

Cheltuielile bugetului general consolidat, de 242,02 miliarde lei, sau 31,9% din PIB, au scăzut anul trecut cu 0,9% faţă de 2015, când statul a cheltuit în total 243,9 miliarde lei (34,6% din PIB).

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut în 2016 cu 9,5% faţă de 2015, în principal ca urmare a majorărilor salariale acordate în a doua parte a anului 2015 şi a creşterii salariului minim pe economie la 1.250 de lei, de la 1 mai.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 1,2% faţă de anul anterior, în special ca urmare a cheltuielilor cu bunuri şi servicii la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, care au urcat cu 9,8%.

Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut în 2016 faţă de anul precedent cu 7,7%, fiind influenţate în principal de majorarea cu 5% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2016 şi de dublarea alocaţiei de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de doar 29,5 miliarde de lei, respectiv 3,9% din PIB, cu mult sub nivelul programat – gradul de realizare a fost de 76,5%.

Cifrele publicate de Ministerul Finanţelor arată că în 2016 s-au cheltuit efectiv pentru investiţii printre cele mai mici bugete din ultimii ani.

Pentru întregul an 2016, bugetul prevede 37,7 miliarde lei pentru investiţii, din care 17 miliarde lei din fonduri europene, 19,2 miliarde lei de la buget, iar restul din alte surse.

DISPUTĂ POLITICĂ PE SITUAŢIA BUGETARĂ

Guvernul Cioloş a construit bugetul pentru 2016 pe venituri estimate la 231,12 miliarde lei, în creştere cu 1,6% faţă de 2015, şi pe cheltuieli de 252,03 miliarde lei, cu 6,7% mai mari.

Astfel, deficitul bugetar a fost prevăzut la 20,91 miliarde lei, reprezentând 2,8% (pe metodologia cash) din PIB, estimat la 746,6 miliarde lei, cu o creştere economică de 4,1%.

După metodologia europeană ESA, deficitul bugetar a fost prognozat la 2,95%.

Fostul ministru al Finanţelor, Anca Dragu, a declarat la începutul lunii ianuarie că deficitul bugetului general consolidat a fost de 2,59% din PIB anul trecut, sub nivelul programat, deşi în decembrie s-au realizat cheltuieli anticipate cu rambursarea TVA, care puteau fi lăsate, în mod normal, pentru 2017.

ANAF a majorat astfel cu 685,19 milioane lei, până la 1,44 miliarde lei, valoarea TVA rambursată în decembrie companiilor din România, la doar o zi după ce datele privind execuţia bugetară au arătat un deficit bugetar la 11 luni cu mult sub nivelul programat.

Dragu a respins astfel acuzaţiile preşedintelui PSD, Livu Dragnea, privind o aşa-numită „gaură în buget” de 10 miliarde lei, considerând-o “fără temei”. Ea a explicat că bugetul din fiecare an porneşte de la zero, veniturile şi cheltuielile fiind estimate pe baza unui cadru macroeconomic.

Liderul PSD a acuzat Guvernul Cioloş că bugetul pe 2017 va avea cu zece miliarde de lei mai puţin, din cauza rectificării bugetare din noiembrie anul trecut.

Dragnea a solicitat înfiinţarea unei comisii de anchetă, formată din cele două comisii de buget-finanţe ale Parlamentului, care a fost aprobată de parlamentari pe 16 ianuarie.

Aceasta verifică procedura şi veridicitatea datelor care au stat la baza celor două rectificări bugetare pozitive ale fostului Executiv. Până la acest moment, au fost audiaţi mai mulţi foşti miniştri, secretari de stat, şefi din ANAF, dar şi preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).

Proiectul de buget pentru acest an, care va fi aprobat vineri de Guvern, este construit pe un deficit bugetar de 2,99% pe standarde ESA şi de 2,96% pe cash, pentru a se încadra în planfonul de 3% stabilit prin Tratatul de la Maastricht, dar peste nivelul de 2,7% promis de social-democraţi în programul de guvernare.

Totodată, estimează o creştere economică de 5,2%, revizuită în scădere faţă de programul de guvernare al PSD, care prognoza 5,5%.

PIB-ul este estimat la 815 miliarde lei (181 miliarde euro, la cursul actual), în timp ce veniturile bugetare se vor plasa la 253,1 miliarde lei, iar cheltuielile – la 277,2 miliarde lei.

Vicepreşedintele comisiei de buget-finanţe a Senatului, liberalul Florin Cîţu, a afirmat miercuri că există suspiciuni potrivit cărora Comisia Naţională de Prognoză a fost obligată să-şi revizuiască prognozele în linie cu cele prezentate de PSD şi Liviu Dragnea şi să ofere o bază legală pentru întocmirea bugetului pe 2017.

CITEŞTE ŞI: Guvernul discută vineri proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2017