Astfel, România a primit de la UE, până în decembrie 2021, suma de 68,75 miliarde de euro, în timp ce contribuția sa pentru aceeași perioadă a fost de 24 de miliarde de euro.
Fondurile europene au reprezentat în acești 15 ani una dintre sursele importante de finanțare pentru proiecte derulate de autorități, locale sau centrale, dar și de mediul privat. Sumele de mai sus sunt doar cele accesate de România prin bugetele multianuale ale UE, potrivit unei analize a Profit.ro.
La aceastea se adaugă alte 2 miliarde de euro prin NextGenerationEU (2021-2023), din care 1,85 miliarde de euro este suma încasată în decembrie anul trecut ca avans din granturile aferente PNRR, iar 123 milioane de euro reprezintă asistență de redresare pentru coeziune (ReactEU).
Recent, Comisia Europeană a virat alte 1,9 miliarde de euro în contul statului român, reprezentând prefinanțarea din împrumutul acordat României, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după ce au fost atinse țintele și jaloanele din trimestrul IV 2021.
Acesta este un împrumut și nu apare în statistica de până la 31 decembrie 2021 a soldului financiar al României cu bugetul UE.
Împrumuturile din PNRR sunt la dobânzi la care se împrumută Comisia Europeană și pe care le transferă României sunt mult mai reduse față de ce pot obține autoritățile de la București la ieșirile pe piețele internaționale.