România a semnat Tratatul de guvernanţă fiscală. Cum ne afectează

Liderii din 25 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, reuniţi în cadrul Consiliului European de Primăvară, au semnat vineri dimineaţă, la Bruxelles, Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare.

Din partea României, documentul a fost semnat de preşedintele Traian Băsescu.

În cazul în care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din PIB şi nu există riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, acest deficit structural poate să ajungă la circa 1% din PIB. Deficitul bugetar maxim ciclic plus cel structural se va încadra în limita de 3% din PIB.

Ce înseamnă pentru România

Alte articole

Liderul pieței poloneze de carne ambalată intră în țara noastră. Românii vor uita de Lidl sau Kaufland când vor vedea prețurile

Românii care vor încasa 7 pensii în luna martie. Vârstnicii, revoltați de întârzierea livrării pensiilor

Adoptarea pactului fiscal reprezintă, pentru România, o disciplinare a cheltuielilor bugetare, dar şi o continuare a programului de austeritate, în cazul în care economia nu poate furniza bugetului de stat suficienţi bani pentru a susţine nivelul actual de cheltuieli.

Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit bugetar de 1,9% din PIB (cash), deci, dacă şi execuţia va confirma prognoza, se poate spune că România respectă deja prevederile tratatului fiscal european, fără a fi nevoie de reduceri suplimentare de cheltuieli bugetare de nici un fel. Asta dacă şi prognoza de creştere economică, de 1,8%, se va împlini, evident. În cazul în care creşterea va fi mică şi nu va putea susţine nivelul de venituri bugetare , Guvernul se va vedea obligat să reducă din nou din cheltuieli, dat fiind că, cel puţin după ultimele declaraţii, de o creştere a taxelor nu poate fi vorba. Dimpotrivă, nu este exclusă o scădere a contribuţiilor sociale în acest an.

Pe de altă parte, adversarii pactului fiscal spun că, în lipsa unui deficit bugetar mai mare, Guvernul român nu poate lua măsuri pentru a stimula creşterea economică, iar ţara nu se poate dezvolta în ritm mai rapid.

România se află, strict din punct de vedere al datelor macro, într-o situaţie mai bună decât cea multor state din Europa, dacă ne referim la deficitul bugetar şi nivelul datoriei publice, un indicator la care toată lumea este acum atentă. Cu un nivel de circa 34% din PIB, România respectă prevederile tratatului fiscal, dar la fel de adevărat este că nivelul datoriei publice a crescut foarte mult în ultimii ani.