România a strâns 1,5 miliarde de dolari de pe Wall Street, după o cerere record de 7 miliarde

„România n-a mai făcut niciodată o asemenea tranzacţie, nimeni din regiune nu a mai adunat o asemenea cerere, de 7 miliarde de  dolari. Este pur şi simplu recunoaşterea măsurilor de ajustare pe care le-a luat România în ultimii ani şi a interesului pe care am reuşit să-l atragem prin roadshow-ul de la sfârşitul anului trecut şi prin contactele ulterioare cu investitorii”, a comentat pentru Ziarul Financiar, Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor responsabil cu Trezoreria.

 

Oficialul român a mai adăugat că România nu a împrumutat o sumă mai mare pentru că nu are nevoie. „Noi avem un buffer (fonduri tampon) foarte confortabil şi nu avea rost să luăm prea mult pentru că orice împrumut implică şi un cost”, a mai explicat Bogdan Drăgoi, citat de Ziarul Financiar.

 

Succesul vine după o absenţă de 16 ani de pe piaţa americană, potrivit Mediafax.

 

Conjunctura

„A fost o fereastră de oportunitate care nu trebuia ratată“, crede Dragoş Neacşu, preşedintele executiv al Erste Asset Management România, cea mai mai mare firmă de administrare a investiţiilor personale din România, cu o cotă de piaţă de peste 35%. Dragoş Neacşu a fost el însuşi secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

 

România  avea un moment prielnic de speculat acum pe piaţa americană, atât pentru că băncile au bani ca urmare a campaniei de injecţii de lichidităţi  pompate de Federal Reserve (banca centrală a SUA), dar şi pentru că alţi candidaţi eligibili pentru banii americani nu prea mai sunt în regiunea noastră.

 

„Vecini de-ai noştri au beneficiat de credite obligatare generoase de la americani în ultimul deceniu. Mă refer mai ales la Ungaria. Este  momentul ca România să se afirme ca o alternativă valoroasă de plasament“, a adăugat preşestintele Erste Asset management, făcând aluzie la marile dificultăţi ale Ungariei de a găsi bani pe pieţele externe.

 

Totodată, „semnarea de ieri a tratatului european pentru o politică fiscală comună este un avantaj. În altă ordine de idei, rămâne de văzut care vor fi cele 12 ţări care vor reuşi primele să ratifice tratatul şi mai ales dacă toate vor fi  din Zona Euro, sau altele, din afara acesteia, se vor  grăbi mai mult“, a completat Dragoş Neacşu.

 

Primele informaţii despre emisiunea de obligaţiuni în dolari, amânată anul trecut, se află în linie dreaptă, potrivit Reuters, care îl citează pe Bogdan Drăgoi, secretarul de stat din Misterul Finanţelor Publice, care are în responsabilitatea Trezoreriei statului român.

 

Ministerul Finanţelor a căutat  să-şi consolideze poziţia şi pe partea valutară, după ce au reuşit să culeagă aproape 10 miliarde de lei de pe piaţa internă la costuri în scădere.

 

Capacitatea de plată a României este clasificată cu un rating de Baa3 de către agenţia Moody’s Investors Service Inc., şi de BBB de către Fitch Ratings, adică doar cu o notă deasupra statutului „junk“, nerecomandabil investiţiilor. Standard & Poor a retrogradat România tot cu o gradaţie sub clasificarea recomandabilă investiţiilor (investment grade) de la BB +. Toate cele trei evaluări au perspective stabile.

 

Tentativa de a emite obligaţiuni în dolari a eşuat toamna trecută în pofida unui turneu de prezentare şi negocieri neoficiale (roadshow) considerat de autorităţi de succes.

 

Ultima emisiune de obligaţiuni a României pe pieţele externe a avut loc în iunie anul trecut, când Ministerul Finanţelor a preferat să ia doar 1,5 miliarde euro, jumătate din cât i s- a oferit, dar la costuri considerate neconvenabile. Ulterior, criza datoriilor suverane a izbucnit atât de virulent încât încercarea nu a mai fost reluată.