România, acuzată de Rusia că a trimis mercenari care luptă pentru Ucraina. „O astfel de asistență din partea țărilor occidentale duce la o prelungire a ostilităților și crește gradul de implicare a acestora în ceea ce se întâmplă în Ucraina, consolidându-le în statutul de parte la conflict”, a spus Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei.
Potrivit oficalului de la Moscova, în cele opt luni ale conflictului armat, peste 8.000 de mercenari străini au fost recrutați de eforturile țărilor occidentale: „Cele mai mari grupuri au venit din Polonia, Statele Unite, Canada, România și Marea Britanie, în ciuda faptului că în multe țări mercenarismul este interzis legal și urmărit penal. Peste 3.000 de luptători străini au fost uciși, același număr s-a întors acasă”.
Citeşte şi: Volodimir Zelenski, apel disperat pentru Europa. De ce se teme președintele ucrainean
Vladimir Putin nu s-ar fi decis încă dacă va candida pentru un nou mandat, al patrulea, la alegerile prezidenţiale prevăzute pentru anul 2024, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Şi în urmă cu un an Vladimir Putin dădea acelaşi răspuns, că nu a luat încă decizia de a mai candida, atunci când a fost întrebat dacă va avea în vedere un nou mandat. El saluta însă atunci, în noiembrie 2021, intenţia preşedintelui american Joe Biden de a candida din nou în 2024, în ciuda vârstei înaintate pe care o va avea. Putin, care acum are 70 de ani, este preşedinte din 2012, după ce anterior a mai fost preşedinte între anii 2000 şi 2008. Pentru intervalul 2008-2012 el a făcut o rocadă cu fostul premier Dmitri Medvedev, care a devenit preşedinte, în timp ce actualul lider de la Kremlin a preluat şefia Guvernului. Practic, Putin se află neîntrerupt la putere de la sfârşitul anului 1999, fiind cel mai longeviv lider rus de la Stalin încoace. În 2020, Putin a schimbat Constituţia, astfel că poate să candideze pentru încă două mandate de şase ani, după încheierea mandatului actual.