România, al doilea mare consumator de antibiotice din Europa, după Grecia. Peste 600.000 de români zilnic tratament antibiotic

„Există o legătură directă între consumul de antibiotice şi rezistenţa bacteriană. Cu cât este mai mare, ca volum, consumul de antibiotice, cu atât creşte mai mult nivelul rezistenţei bacteriene la antibiotice. Anul acesta s-au întreprins mai mulţi paşi în direcţia limitării dimensiunilor acestor probleme. Datele pe care le comunică vineri Centrul European de Control al bolilor arată că suntem a doua ţară după Grecia în ceea ce priveşte consumul de antibiotice la 1.000 de locuitori. Un nivel zilnic de 3,3 la sută, asta însemnând undeva peste 600.000 de locuitori ai României care, în medie, zilnic primesc tratament antibiotic. Este un nivel ridicat şi se reflectă şi în nivelul de rezistenţă bacteriană faţă de antibiotice”, a explicat consilierul ministrului Sănătăţii Gabriel Popescu.
 
El spune că sunt  paşi importanţi de făcut pentru limitarea transmiterii germenilor între un pacient şi altul.
 
„Ideea de infecţie asociată îngrijirilor medicale cred că are un alt plus important. Organizaţia Mondială a Sănătăţii spune că 40-50 la sută din toate prescrierile de antibiotice sunt fie nejustificate, fie, eventual, eronate. Dacă am putea măcar o parte dintre acestea să le eliminăm am avea o reducere importantă a consumului de antibiotice şi, secundar, o reducere a acestor niveluri de rezistenţă bacteriană în următorii ani”, a mai spus Popescu.
 
Roxana Şerban, coordonatoarea programului de infecţii nosocomiale, a spus că datele statistice arată o îmbunătăţire a raportării la nivel naţional.
 
„Se culegeau datele pe diverse cauze de la toate spitalele, respectiv spitalele care erau în subordinea Ministerului Sănătăţii şi a unităţilor publice private. Celelalte reţele, pentru că mai există reţele separate cum sunt MAI, Transporturi, au datele lor personale. De remarcat că, dacă, în 1995, eram la o rată de incidenţă de 0,7 la sută, ne apropiam de 1 la sută, s-a remarcat că pe parcursul timpului aceste rate au scăzut, iar începând din 2013 vedem o uşoară creştere, ceea ce pe noi ne bucură pentru că asta înseamnă o conştientizare mai mare a fenomenului. Datele au fost culese pe diverse cauze şi diverse tipuri de infecţii”, a explicat medicul, conform News.ro.
 
Ea a mai spus că, în principal, infecţiile nosocomiale de tip respirator erau cele mai numeroase până în 2014. Din 2014, însă, de când a fost introdus un sistem naţional de supraveghere a infecţiei cu Clostridium difficile, care intră în marea categorie a infecţiilor nosocomiale de tip digestiv, se remarcă o creştere a numărului de astfel de infecţii
 
„Ceea ce am remarcat a fost că, dacă în anul 2015, pe primele trei trimestre am avut 9.402 cazuri, în anul 2016 numărul a crescut la 11.829 şi eu sper că vor fi mai mult de 11.829 după finalizarea calculelor şi adunarea tuturor datelor din teritoriu. Acest lucru, deşi nu este un rezultat spectaculos, este totuşi un lucru îmbucurător pentru că asta denotă faptul că personalul medical a devenit mult mai conştient şi mai responsabil în a recunoaşte şi a raporta acest tip de infecţii’, a mai spus Şerban.
 
La rândul lui, prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie (SRM), a spus că există posibilitatea transmiterii acestor bacterii multirezistente mai ales în mediul intraspitalicesc, întrucât  mulţi dintre pacienţi sau chiar persoane care lucrează acolo pot să fie colonizaţi cu bacterii multirezistente din această cauză.
 
Începând  din acest an s-a demarat un program care are în vedere screeningul acestor pacienţi la internare încât să se poată lua măsuri suplimentare de izolare, de separare a acestor purtători, astfel ca şansa de a transmite astfel de microorganisme în mediul spitalicesc să fie redusă, a mai spus Rafila.
 
Consumul de antibiotice a crescut anul trecut în ţara noastră, comparativ cu 2014, iar România continuă să fie în topul ţărilor din regiunea Uniunii Europene, raportat la consumul de antibiotice, calculat la mia de locuitori, potrivit celui mai recent raport al Centrului European de Prevenţie şi Control al Bolilor (ECDC), dat publicităţii cu ocazia Zilei Europene de Conştientizare asupra Consumului de Antibiotice 2016.

În 2015, România a înregistrat un consum de antibiotice de 33,3 doze zilnice definite (DDD)  la 1.000 de locuitori pe zi, faţă de 31,16 DDD/1,000 locuitori pe zi în 2014), al doilea cel mai ridicat din Europa, după Grecia.

Rezistenţa la antibiotice constituie, potrivit specialiştilor, una dintre principalele ameninţări la adresa sănătăţii populaţiei la nivel global, dezvoltarea antibiotico-rezistenţei fiind accelerată de consumul excesiv şi nepotrivit de antibiotice.

În prezent, în Europa, aproape 25.000 de oameni îşi pierd viaţa anual ca urmare a infecţiilor produse de bacterii multirezistente la antibiotice.

Alte articole

A fost finalizată lista cu medicamentele care nu se iau înainte de conducerea mașinii. Alexandru Rafila: „Este recomandat ca aceste substanţe să nu fie utilizate”

Lista completă a medicamentelor cu care pici la DrugTest. Ce trebuie să facă şoferii ca să nu rămână fără permis

Antibiotico-rezistenţa semnifică faptul că antibioticele folosite pentru tratarea unor infecţii nu mai sunt eficiente. În contextul creşterii rezistenţei la antibiotice, la nivel mondial, medicii atrag atenţia că, în lipsa unor măsuri urgente, întreaga lume se îndreaptă cu paşi repezi către o „eră post-antibiotice”, în care infecţii comune, tratabile până acum, ar putea să ducă, din nou, la decese .

România se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate niveluri ale rezistenţei la antibiotice dintre ţările UE, mai spune raportul.

În cazul Pseudomonas aeruginosa, o bacterie care poate cauza infecţii grave asociate asistenţei medicale, nivelul rezistenţei este cel mai ridicat din Europa, conform Centrului European de Prevenţie şi Control al Bolilor.

De altfel, rezistenţă crescută la antibiotice utilizate împotriva bacteriilor care produc frecvent infecţii severe se mai înregistrează şi în cazul: Acinetobacter spp, Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, Staphylococcus aureus, Streptococcus pneumoniae, Enterococcus faecium.

Centrul European avertizează că nu este necesar tratamentul cu antibiotice în orice infecţie. De exemplu, cele mai multe infecţii respiratorii sunt provocate de virusuri împotriva cărora antibioticele nu sunt eficiente. În astfel de cazuri, folosirea antibioticelor nu îmbunătăţeşte starea de sănătate şi nu reduce durata bolii, spun specialiştii.

Pentru a limita creşterea rezistenţei la antibiotice, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă: folosirea antibioticelor numai la recomandarea medicului; urmarea modului de administrare prescris de medic; să nu se folosească antibioticele care au rămas neconsumate; să nu se ofere antibiotice altcuiva; prevenirea posibilelor infecţii cu bacterii prin spălarea mâinilor, pregătirea mâncării în condiţii de igienă; vaccinare şi evitarea contactului cu persoane infectate.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii marchează în perioada 14-20 noiembrie Săptămâna Mondială de Conştientizare asupra Consumului şi Rezistenţei la Antibiotice, pentru a promova consumul responsabil de antibiotice, doar în situaţiile în care acestea au eficienţă terapeutică, astfel încât să se limiteze sau să se împiedice creşterea rezistenţei la antibiotice.
viewscnt