România are 320 de milioane de euro pentru sănătate în perioada 2014-2020; 150 de milioane de euro, alocate pentru 3 spitale regionale

„S-a ridicat deja condiționalitatea ex-ante pe Sănătate. Eu cred că în ceea ce privește fondurile europene în acest domeniu — deși încă mai avem situații atât de grave în spitale — s-au făcut progrese notabile, dacă vorbim de infrastructură. Din păcate, banii sunt destul de puțini. Sunt depuse deja proiecte pentru renovări de spitale, secții ambulatorii, unități de urgențe, centre socio-medicale. Practic, România are o strategie națională privind sănătatea publică pe care este obligată să o pună în aplicare„, a spus Crețu.

În ceea ce privește termenul la care vor fi predate studiile de fezabilitate pentru cele trei spitale regionale, comisarul european a precizat că există asigurări de la Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru martie 2018.

„Avem asigurări de la BEI că studiile de fezabilitate vor fi predate României până în martie 2018, iar în aprilie să înceapă licitațiile. Sperăm să nu existe acțiuni în instanță, pentru că și aceste lucruri întârzie foarte mult. (…) Nu poate nimeni interzice celui care a pierdut să conteste, dar, de exemplu, în Polonia și în alte țări există secții speciale pentru fonduri europene. În șase luni de zile pe tot ce înseamnă proces pe fonduri europene trebuie dată o soluție, iar asta ține de legislația națională. Noi avem cazuri în România unde s-a dat o soluție după 8 ani, după 7 ani. S-au pierdut (bani n.r.) pentru școli și drumuri. (…) și se pierd foarte mulți bani în instanțe și acum. Spitale de acest nivel nu se pot construi într-un an-doi, dar dacă începem în 2019 să zicem cu întârziere, avem timp până în 2023 să terminăm cu totul”, a explicat Corina Crețu.

Întrebată dacă se pot angaja fonduri europene pentru renovarea Institutului Cantacuzino, comisarul european a răspuns: „este imposibil din domeniul meu”, însă se poate încerca obținerea unei finanțări din Planul Junker, pentru că „președintele Junker a fost foarte mișcat de știrile pe care le-a citit în presa internațională despre epidemia de rujeolă”.

Alte articole

Siegfried Mureșan avertizează: Alegerea lui Călin Georgescu ca președinte ar duce la blocarea fondurilor europene pentru România

Ciolacu, ultimatum pentru miniștrii săi: Realizarea reformelor devine principalul criteriu de evaluare. Cine nu poate ţine ritmul va plăti inclusiv cu funcţia

„Președintele Junker a fost foarte mișcat de știrile pe care le-a citit în presa internațională despre epidemia de rujeolă și la prima întâlnire pe care am avut-o în colegiu m-a întrebat despre această situație. Datorită faptului că am vorbit cu domnul prim-ministru despre faptul că are nevoie de renovări (la Institutul Cantacuzino n.r.), acum din ce avem noi este imposibil în domeniul meu, însă dl. Bodog (ministrul Sănătății, Florian Bodog n.r.), ieri, a fost la dl. comisar pentru Sănătate, Vytenis Andriukaitis, care i-a propus să încerce pe Planul Junker, și să se facă un proiect pentru un Centru Regional de producerea vaccinurilor. Dar este o fază foarte incipientă. I-am spus domnului prim-ministru că trebuie făcută o scrisoare către domnul Junker și am încredere că domnul Andriukaitis, care este din Lituania și este foarte sensibil pe această problemă va acționa rapid. Pe de altă parte, este vorba de studii de fezabilitate, de timp. Este o veste bună că ar fi o portiță, dar până nu se materializează nu ar trebui să fim atât de triumfaliști”, a adăugat comisarul europaen, Corina Crețu.