România așteaptă în total peste 87 de milioane de doze de ser anti-COVID-19 până la finalul anului 2023, în condițiile în care aproape nimeni nu se mai vaccinează.
Contractul semnat de către premierul demis Florin Cîțu cu Comisia Europeană, instituție în fruntea căreia se află Ursula von der Leyen, ar putea fi ajustat, susține Ministerul Sănătății, având în vedere interesul scăzut al populației pentru administrarea serului.
„Pentru perioada decembrie 2020 – decembrie 2023 România a contractat o cantitate totală de 87.178.462 doze vaccinuri de la producătorii care au obtinut autorizații de punere pe piața europeană, respectiv : Pfizer/ Biontech, Moderna, Janssen și AstraZeneca.
România s-a alăturat ca Stat Membru la mecanismul Uniunii Europene de achiziție comună de vaccinuri împotriva COVID-19. În vederea asigurării accesului unui număr suficient de vaccinuri, România a încheiat aceste contracte PRO-RATA (cheia de alocare populațională) putând accesa cca. 4,3% din doze, la fiecare dintre producătorii de vaccin.
Contractele sunt încheiate centralizat la nivelul Comisiei Europene în numele tuturor statelor membre și nu direct de către statul roman. Comisia Europeană și producătorul vaccinului au încheiat contracte sub forma ‘APA’ (Advance purchase agreement) și ‘PA’ (Purchase Agreement) traduse în limba română: ‘ACA’ (Acord de cumpărare în avans) și ‘AC’ (Acord de Cumpărare).
Comisia Europeană a încheiat mai multe contracte cu asumarea posibilității existenței de doze în exces. În plus, ultimele contracte încheiate menționează posibilitatea adaptării vaccinurilor în funcție de variantele virale circulante.
Precizăm că, în contextul epidemiologic actual, Ministerul Sănătății a făcut demersuri la nivel european pentru redimensionarea cantităților”, a transmis MS pentru RomâniaTV.net.
Până pe data de 9 mai, 16,8 milioane de doze de ser anti-COVID-19 au fost administrate pe teritoriul României. În total, 8,1 milioane de cetățeni din țara noastră au primit prima și cea de-a doua doză, 2,5 milioane au făcut doza 3 și 31 de persoane au început administrarea dozei cu numărul 4, informează INSP. Practic, puțin peste 40% din populație (n.r. – raportat la 20 de milioane de locuitori) figurează ci schema de vaccinare completă, deci cu minimum două doze.
Curios este cum va reuși Guvernul să-și atingă ținta de 90% acoperire vaccinală până în 2023 și 70% în 2022, anunțată de către secretarul de stat Andrei Baciu, la finalul anului trecut. Restricțiile anti-COVID au fost relaxate în toată Europa, pe fondul răspândirii variantei Omicron.
Întrebat despre pragul de 90% acoperire vaccinală, MS a răspuns:
„Pentru limitarea răspândirii epidemice a virusului, trebuie să existe o acoperire vaccinală cât mai mare. Studiile internaționale arată eficiența vaccinurilor anti Covid 19, atât în prevenirea contactării bolii, cât și în împiedicarea dezvoltării formelor severe de boală/deceselor.
În conformitate cu Strategia pentru vaccinarea împotriva COVID-19 în România, vaccinarea este voluntară și ne-obligatorie (…)”, a transmis MS, pentru RomâniaTV.net.
În februarie, Bill Gates, fondator Microsoft, finanțator BioNtech și OMS, susținător al vaccinării anti-COVID, a recunoscut eficiența imunizării de turmă prin intermediul variantei Omicron.
„Din păcate, virusul însuși, în particular varianta Omicron, este un tip de vaccin. Adică creează atât imunitatea de tip celular B și T. Și a reușit o treabă mai bună în a ajunge la populația globului decât au reușit vaccinurile.
Dacă faci un sondaj în țări diferite, vei afla că 80% dintre oameni au fost expuși la un fel de vaccin sau una dintre variantele virusului. Acum, șansele unei îmbolnăviri severe, în special la persoanele în vârstă și la cei cu diabet, este redusă sever, datorită expunerii la virus.
Nu am făcut o treabă bună cu terapia, am făcut un vaccin în doi ani. Acum există mai multă cerere pentru vaccinuri, decât cerere pentru ele. Data viitoare ar trebui să facem un vaccin în șase luni”, a declarat Gates în februarie, prezent la Conferința de Securitate de la Munchen, Germania, potrivit CNBC.
Între timp, informații suspecte despre unele companii producătoare de vaccinuri circulă în media tradițională și social media. Suspiciunile se referă la cazurile de efecte adverse, dar și la lipsa de transparență a giganților din Pharma. Pfizer și BioNTech de exemplu, doresc secretizarea timp de 76 de ani a datelor utilizate în aprobarea serului, de Food and Drug Administration (FDA).
Astfel, mai mulți medici și oameni de știință din SUA au dat în judecată FDA, pentru a accelera desecretizarea tuturor documentelor pentru aprobarea serului Pfizer & BioNTech.
De asemenea, Comisia Europeană refuză să informeze în mod transparent și public, cu privire la negocierile purtate prin mesaje text dintre președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și Albert Bourla, CEO-ul Pfizer.