România, complet în Spaţiul Schengen, efecte enorme pentru cetăţeni şi business. Fără controale la graniţele cu Bulgaria şi Ungaria de la 1 ianuarie 2025

Românii pot circula liber şi pe rutele terestre, de la 1 ianuarie 2025, în ţările din Spaţiul Schengen. Ce presupune acest lucru şi în ce condiţii mai pot face controale poliţiştii de frontieră

Filip Stan
01 ian. 2025, 06:43

România, complet în Spaţiul Schengen, efecte enorme pentru cetăţeni şi business. Fără controale la graniţele cu Bulgaria şi Ungaria de la 1 ianuarie 2025

De la miezul nopţii, românii pot circula liber în ţările din Spaţiul Schengen şi pe şosele, după ce, în 12 decembrie 2024, miniştrii de Interne ai UE au decis să elimine controalele la frontierele interne terestre pentru Bulgaria şi România, începând cu 1 ianuarie 2025. Accesul în spaţiul de liberă circulaţie presupune eliminarea controlului de documente la frontieră şi implicit a cozilor de maşini la vămi. Călătorii trebuie totuşi să aibă actele de identitate la ei, în condiţiile în care, cel puţin şase luni de acum înainte, sunt posibile controale aleatorii ale poliţiştilor de frontieră. Din 31 martie 2024, România a intrat în spaţiul Schengen pe cale aeriană şi maritimă.

Decizia din 12 decembrie a Consiliului JAI a fost primită cu entuziasm de autorităţi, dar şi de mediul economic. Germania, membră Schengen, prelungeşte controalele la frontiere şi după luna martie 2025, pentru maximum doi ani, ca urmare a creşterii tensiunilor legate de imigraţie şi de situaţia electorală tensionată.

Practic, călătoriile din România către şi dinspre celelalte state membre Schengen vor fi similare unei călătorii în interiorul ţării.

Punctele de trecere a frontierei unde e eliminat controlul începând cu 1 ianuarie 2025

Alte articole

VIRALUL începutului de an: Un căţel a trecut primul frontiera Schengen. Poliţiştii de frontieră l-au aplaudat VIDEO

Efectele intrării depline a României în Schengen. Peste 30 de puncte de trecere a frontierei se închid de la 1 ianuarie 2025

La frontiera româno-bulgară:

11 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Giurgiu, Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipniţa, Dobromir, Bechet, Calafat, Călăraşi, Zimnicea şi Turnu Măgurele
3 cu specific feroviar: Giurgiu, Negru Vodă şi Calafat
7 cu specific portuar: Călăraşi, Olteniţa, Giurgiu, Zimnicea, Turnu Măgurele, Corabia şi Bechet

La frontiera româno-ungară:

12 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Nădlac, Nădlac II, Turnu, Vărşand, Salonta, Borş, Borş II, Valea lui Mihai, Săcuieni, Petea, Urziceni şi Cenad
5 cu specific feroviar: Carei, Curtici, Salonta, Episcopia Bihor şi Valea lui Mihai

Pe Dunărea interioară:

2 cu specific portuar: Cernavodă şi Brăila

Acest lucru este valabil pentru toate persoanele, indiferent de cetăţenie, şi pentru toate categoriile de mijloace de transport, fie că vorbim despre turisme, autocare, microbuze, camioane, ambarcaţiuni sau trenuri.

Este important de reţinut că persoanele care intenţionează să meargă pe teritoriul altui stat trebuie să aibă asupra lor un document de călătorie valabil, respectiv paşaport sau carte de identitate.

Conform practicii existente la nivelul mai multor state membre ale Uniunii Europene, poliţiştii de frontieră români vor face controale aleatorii şi nesistematice pe căile de comunicaţie de la frontiera internă sau în diverse noduri rutiere, în limita celor 30 de km de la linia de frontieră în interior, care reprezintă zona de competenţă, împreună cu colegii de la Poliţie, Jandarmerie, Imigrări sau alte structuri.

Ce înseamnă pentru business intrarea completă a României în Schengen

Transportatorii primesc cea mai bună veste, pentru că nu vor mai fi nevoiţi să aştepte zile în vamă, aspect care le va reduce costurile şi va face transportatorii români mai competitivi. „Intrarea în Schengen duce şi la o creştere a numărului de străini care vor veni în România pe cale terestră“. Pentru industrie, reducerea de costuri a transporturilor în Vest înseamnă un motiv în plus pentru investiţii în România.

Este o veste foarte bună intrarea cu frontierele terestre în spaţiul Schengen, atât pentru business, economie, cât şi pentru turişti sau pentru românii care călătoresc, au spus oamenii de business şi analiştii financiari consultaţi de ZF.

Efectele intrării depline a României în Schengen. Peste 30 de puncte de trecere a frontierei se închid de la 1 ianuarie 2025

Zilele de aşteptare la vama Schengen pentru transportatorii români vor dispărea, iar acest lucru înseamnă o reducere semnificativă a costurilor şi o creştere a eficienţei.

Cu borna Schengen atinsă, care înseamnă că persoanele şi mărfurile vor circula liber pe toate căile, mai rămâne intrarea în zona euro în materie de integrare europeană.

Pentru industria României, mai ales industria auto, în corzi din cauza dificultăţilor din ultimii ani, înseamnă de asemenea o scădere a costurilor, care este un factor în plus pentru investiţii în România, din moment ce piaţa vestică, o piaţă cu putere de cumpărare mare, vânată de toţi investitorii, devine mai uşor de accesat.

„Industria auto va câştiga la competitivitate prin faptul că se vor reduce costurile cu transporturile şi logistica atât pe fluxul de intrare (aprovizionare cu componente), cât şi pe fluxul de ieşire (livrare autoturisme). Companiile au fost nevoite să investească în stocuri tampon pentru a asigura fluxul de producţie pentru o perioadă mai lungă, din cauza incertitudinilor cu sosirea transporturilor de componente“, a spus Adrian Sandu, secretar general la Asociaţia Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

Intrarea în Schengen reprezintă un pas înainte pentru industria transporturilor din România, ce va aduce multiple avantaje strategice. În prezent, la un voiaj de patru sau cinci zile unele camioane pierd în prezent şi o zi din cauza statului în vamă, unde un camion aşteaptă şi câteva ore la vama Nădlac cu Ungaria, potrivit jucătorilor din piaţă, dar au fost şi cazuri în care camioanele au stat şi câteva zile.

Economia României este trasă în jos de exportul net, pentru că importurile sunt mai mari decât exporturile, iar consumul intern este alimentat de bunuri din afară.

Transporturile au înregistrat însă, an de an, excedent comercial şi au mai redus din dezechilibrul comercial, care, la rândul lui, pune presiune pe moneda naţională.

Excedentul din transporturi ar putea creşte faţă de circa 6 mld. euro anul trecut, în condiţiile în care camioanele nu vor mai aştepta zeci de ore să treacă vama.

„Eliminarea barierelor vamale între România şi statele Schengen reduce semnificativ timpii de tranzit, ceea ce înseamnă livrări mai rapide şi optimizarea rutelor. Acest aspect este esenţial pentru noi, transportatorii, deoarece creşte eficienţa operaţională şi reduce costurile asociate cu aşteptările la frontieră“, a spus pentru ZF Cristian Dolofan, CEO al Dolo Trans Olimp, cu afaceri de 118 mil. euro anul trecut.

Compania s-a concentrat pe transportul de autovehicule, avea contracte cu Pirelli, Michelin, Samsung, LKW Walter, dar transporta inclusiv pentru Mercedes Benz, pe lângă maşinile Dacia de la Mioveni, dar şi autovehicule Peuget şi Citroen pentru Trust Motors, potrivit ultimelor date

Fără controalele la graniţe, cheltuielile cu combustibilul, taxe suplimentare sau orele suplimentare de condus sunt diminuate. Astfel, marja de profitabilitate creşte, iar competitivitatea pe piaţa europeană devine mai accentuată, a mai precizat el.

Premierul Marcel Ciolacu dezvăluie cum am reușit să intrăm în Schengen. Cine sunt oficialii străini care au ajutat decisiv România

La 12 decembrie 2024, Consiliul Uniunii Europene a decis ca România şi Bulgaria să intre în Schengen şi cu graniţele terestre de la 1 ianuarie 2025, ceea ce înseamnă că România şi Bulgaria devin graniţe externe pentru Spaţiul Schengen. România a intrat în spaţiul Schengen pe cale aeriană şi maritimă din 31 martie 2024.

Guvernul a aprobat, luni, 30 decembrie 2024, o hotărâre care prevede închiderea celor 39 de puncte de trecere a frontierei României cu Ungaria, respectiv Bulgaria, de la 1 ianuarie 2025, ca urmare a aderării României la Spaţiul Schengen. Personalul implicat în activităţile de control va fi redistribuit, cu respectarea condiţiilor şi a procedurii aplicabile fiecărei categorii de personal. Executivul a mai decis ca personalul implicat în activităţile de control să fie redistribuit, cu respectarea condiţiilor şi a procedurii aplicabile fiecărei categorii de personal.

Anunţul Poliţiei de Frontieră

Reprezentanţii Poliţiei de Frontieră au informat că, deşi de la 1 ianuarie 2025 este eliminat controlul sistematic al documentelor de călătorie la frontiera României cu Bulgaria şi Ungaria, poliţiştii de frontieră vor continua să facă controale la aceste puncte de trecere a frontierei, în baza analizei de risc.

„Eliminarea controlului sistematic al documentelor de călătorie înseamnă că toate persoanele se vor bucura de dreptul la libera circulaţie, aşa cum este prevăzut în legislaţia Schengen, şi se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre Schengen fără a se mai opri la cabinele de control ale Poliţiei Frontieră pentru verificarea documentelor de călătorie”, a declarat şeful Centrului de Informare şi Relaţii Publice al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Alexandra Găvan.

Aceasta menţionează că poliţiştii de frontieră vor face totuşi controale aleatorii şi inopinate în limita celor 30 de kilometri de la linia de frontieră către interior, împreună cu reprezentanţii Poliţiei, Jandarmeriei şi Serviciului Imigrări, având ca scop prevenirea şi combaterea faptelor ilegale. De aceea, este important ca cetăţenii români care călătoresc în ţări Schengen să ştie că trebuie să aibă asupra lor documentele de identitate valabile.

Statele membre Schengen sunt: Austria, Bulgaria, Belgia, Cehia, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, România, precum şi Elveţia, Islanda, Norvegia şi Liechtenstein, ultimele patru ţări nefiind şi membre ale Uniunii Europene.

Precizările ministrului de Interne privind controalele aleatorii

Ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, declara, la scurt timp de la luarea deciziei Consiliului JAI, că aderarea deplină a României la spaţiul Schengen este un moment istoric, emoţionant, dar că România „va continua să-şi protejeze graniţele”, investind în tehnologie şi logistică la frontiere, pentru a combate migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră. „Am investit în tehnologie şi logistică, am dezvoltat programe bilaterale şi multilaterale de cooperare cu vecinii noştri, toţi vecinii noştri: Moldova, Serbia, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, dar şi cu Austria. Vom continua să lucrăm în acest sens”, asigura Cătălin Predoiu.

Predoiu preciza că timp de încă şase luni de la aderarea completă a României la spaţiul Schengen se vor face la graniţe controalele aleatorii, ori de câte ori poliţiştii de frontieră vor observa că ceva este în neregulă cu un mijloc de transport sau cu un autoturism cu cetăţeni persoane fizice ori au date sau informaţii despre nerespectarea legislaţiei.

Ministrul menţiona că aceste controale sunt, în primul rând, în interesul cetăţenilor români, pentru a avea „o ţară sigură, protejată de migraţie ilegală, de crimă organizată, de crimă transfrontalieră”. Altfel spus, aceste controale se fac tocmai pentru a da un semnal că poliţiştii veghează la protejarea frontierei, iar răufăcătorii să ştie că nu pot profita de acest lucru, mai spunea atunci ministrul de Interne.

Decizia Consiliului de Miniştri de la Sofia după intrarea în Schengen

Consiliul de Miniştri de la Sofia a adoptat, în 19 decembrie 2024, o decizie privind introducerea temporară a controalelor la frontiera internă bulgaro-română şi suspendarea funcţionării punctelor de trecere a frontierei la frontierele interne bulgaro-română şi bulgaro-greacă, o decizie prealabilă aderării propriu-zise la Schengen cu graniţele terestre, care a fost convenită cu România, Ungaria şi Austria la 22 noiembrie, la Budapesta. Potrivit Guvernului de la Sofia, controalele vor fi introduse la frontiera bulgaro-română timp de şase luni de la 1 ianuarie 2025, informa agenţia BTA.

Decizia vizează asigurarea punerii în aplicare a declaraţiei cvadripartite dintre Austria, Bulgaria, Ungaria şi România, convenită la 22 noiembrie 2024 la Budapesta potrivi căreia se previn astfel posibilele ameninţări la adresa securităţii generate de o schimbare a modelelor de migraţie, care ar putea fi o consecinţă imediată a absenţei controalelor la frontierele interne. Controalele la frontieră vor fi efectuate la punctele de trecere a graniţei la frontiera internă cu România pentru o perioadă de şase luni începând cu 1 ianuarie 2025, după care vor fi suspendate, mai preciza agenţia citată.

Anunţul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale după intrarea în Schengen

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNAIR) a anunţat că, odată cu intrarea României în spaţiul Schengen cu graniţele terestre de la 1 ianuarie, va păstra în punctele de trecere a frontierei personal doar pentru comercializarea de roviniete şi emitere de Autorizaţii Speciale de Transport, iar instalaţiile de cântărire vor fi conservate.

„CNAIR va desfăşura în ACI (Agenţiile de Control şi Încasare) din PTF cu statele UE (Ungaria si Bulgaria) doar activitate comercială pe sensul de intrare în ţară, respectiv comercializare de roviniete şi emitere AST (Autorizaţii Speciale de Transport) la cerere”, precizează CNAIR.

Potrivit sursei citate, pentru reorganizarea activităţii în ACI de la frontiera cu Ungaria şi Bulgaria, începând cu 1 ianuarie 2025, instalaţiile de cântărire de pe sensul de ieşire din ţară vor fi puse în conservare. „Vor fi păstrate în stare de funcţiune instalaţiile de cântărire şi instalaţia de emitere AST pe sensul de intrare în ţară. (…) Personalul existent va fi redimensionat”, a mai transmis sursa citată.

Compania precizează că, pe sensul de ieşire din ţară, CNAIR nu menţine personal, urmând ca pentru arterele şi dotările existente să fie demarate procedurile de conservare.

”Excepţie face menţinerea activităţii de încasare a tarifului de trecere a podului peste Dunăre pe sensul Giurgiu – Ruse, unde CNAIR va asigura personal pentru toate cele 8 benzi de tranzit, pentru toate categoriile de vehicule, urmând ca în perspectiva imediată să fie implementat sistemul online de plată electronică a tarifelor de trecere pentru autoturisme”, mai arată compania.

Reacţii ale autorităţilor române şi ale mediului economic
La scurt timp de la anunţarea deciziei de intrare deplină a României în Schengen, premierul Marcel Ciolacu afirma că este un beneficiu major pentru economia românească şi că înseamnă călătorii mai rapide acasă pentru milioanele de români care trăiesc şi călătoresc în UE.

La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a spus că este o decizie aşteptată prea mult timp de către toţi şi a precizat că s-a implicat personal astfel încât să se obţină un rezultat pozitiv. Iohannis s-a referit la faptul că, în ultima vreme, a văzut încercări grave de a minimaliza importanţa Uniunii Europene şi, mai mult, s-au făcut auzite voci care contestă beneficiile apartenenţei României la spaţiul european.

Şi Comisia Europeană a salutat hotărârea ”unanimă” a Consiliului de a ridica controalele la frontierele interne terestre cu România şi Bulgaria începând de la 1 ianuarie 2025, potrivit unui comunicat postat pe site-ul CE.

Asociaţia Patronală Resto Constanţa consideră că aderarea României la Schengen poate genera o creştere cu până la 2% a PIB-ului ţării noastre anul viitor, cu beneficii ce se vor resimti pe parcursul următorilor 10 ani. Potrivit asociaţiei, sectorul transporturilor, producţia industrială, turismul şi agricultura vor fi principalii beneficiari.

De asemenea, pentru că România va intra în Schengen alături de Bulgaria, vor dispărea timpii de aşteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria şi Bulgaria, dar şi cu Grecia. Acest lucru ar duce la economii majore de timp, mai ales în sezonul vacanţelor, când mii de români merg fie la mare în Grecia ori Bulgaria, fie la schi în Bulgaria.

Şi Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a salutat decizia „istorică” pentru România, dar a avertizat că în cazul autovehiculelor comerciale de transport marfă timpul de aşteptare nu va fi redus semnificativ atât timp cât toate celelalte activităţi de control (cântărire, măsurare, verificare documente autovehicule, marfă etc) de la punctele de frontieră nu vor fi relocate, ca în celelalte state membre UE şi Schengen. Potrivit UNTRR, în România controlul autovehiculelor la frontiere este realizat de CNAIR, iar pe reţeaua naţională, activităţile de control sunt realizate de ISCTR, cântărirea fiind una dintre activităţile comune.

Marea problemă pentru şoferii de camioane, spune Radu Dinescu, şeful UNTRR, este că toate inspecţiile camioanelor au loc la frontieră, de la cântărire la permise şi verificarea încărcăturii, examinări sanitare şi de mediu, precum şi căutarea migranţilor ilegali, în timp ce în alte ţări din interiorul Spaţiului Schengen astfel de controale au loc mai rapid şi mai eficient în parcări dedicate vehiculelor pe autostradă, departe de frontieră.

Consultanţii economici consideră că intrarea deplină a României în Schengen oferă o „oportunitate majoră pentru economia românească”, putând aduce ţării „un plus de până la 10 miliarde de euro anual”, cu condiţia să existe un „guvern capabil să susţină investiţiile străine”, prin „decizii de natură fiscală” şi prin dezvoltarea unui „ecosistem de tip hub-uri industriale” care să atragă companiile interesate. Potrivit analistului economic Adrian Negrescu, acest plan de ţară ar trebui să mai includă „o componentă decisivă” în avantajul României – o infrastructură modernizată atât rutieră, cât şi feroviară.

Analistul spune că aceste controale de la frontieră, „zecile de ore petrecute la coadă la vămile din Vest” au costat România peste 2 miliarde de euro anual, potrivit estimărilor transportatorilor, costuri plătite prin preţurile mai mari din România şi prin scăderea competitivităţii produselor de export.

Germania prelungeşte şi după martie 2025 controalele la frontiere

Germania, membră Schengen, prelungeşte controalele la frontiere şi după luna martie 2025, pentru maximum doi ani, ca urmare a creşterii tensiunilor legate de imigraţie şi de situaţia electorală tensionată. Anunţate iniţial în septembrie 2024 pentru o perioadă de şase luni, controalele la frontiere au un impact asupra călătorilor, în special către Franţa, Luxemburg şi Polonia, potrivit Le Figaro.

Măsura face parte dintr-o strategie de combatere a imigraţiei ilegale, în timp ce guvernul de coaliţie condus de Olaf Scholz se confruntă cu alegeri federale cruciale în februarie 2025.

Deşi guvernul german justifică aceste controale prin necesitatea de a consolida frontierele externe ale Uniunii Europene, măsura stârneşte îngrijorare. Comisia Europeană a subliniat că astfel de controale, deşi permise în cazul unei ameninţări la adresa ordinii publice, trebuie să rămână „excepţionale” şi „proporţionale”. În principiu, spaţiul Schengen – la care şi România aderă de la 1 ianuarie 2025 – garantează libertatea de circulaţie între cele 29 de ţări membre, însă frontierele germane ar putea face excepţie de la această regulă pentru o perioadă maximă de doi ani.

Această decizie a avut un impact direct asupra navetiştilor şi turiştilor transfrontalieri, scrie Le Figaro. Au fost semnalate blocaje de trafic majore la punctele de trecere a frontierei cu Franţa, Luxemburg şi Polonia, perturbând atât călătoriile zilnice, cât şi cele de agrement.

Schengen aerian şi maritim, din 31 martie 2024
România a intrat în spaţiul Schengen pe cale aeriană şi maritimă încă din 31 martie 2024. Accesul în spaţiul de liberă circulaţie presupune eliminarea controlului de documente la frontieră. Odată cu aderarea României la spaţiul Schengen aerian, au fost eliminate controalele de documente ale Poliţiei de Frontieră la călătoriile pentru destinaţiile în spaţiul Schengen. Filtrul de control al documentelor a dispărut, dar au rămas filtrele de securitate, obligatorii pentru orice zbor cu avionul. La îmbarcarea în avion sunt controlate buletinele pentru a confirma identitatea pasagerului care deţine boarding-pass-ul.

Schimbare din 2025 pentru românii care vor să meargă în Marea Britanie. Intră în vigoare o taxă

Începând cu 2 aprilie 2025, cei care doresc să călătorească în Marea Britanie vor avea nevoie de o autorizație electronică de călătorie (ETA) și, de asemeena, trebuie plătită o taxă. Inovația se aplică cetățenilor din țări pentru care în prezent nu există obligație de viză – inclusiv Germania. Ministerul de Interne britanic justifică introducerea cu un control mai eficient și mai sigur al intrării.

ETA este un document digital care este legat de pașaport. Este valabil doi ani și permite intrări multiple în Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord în această perioadă. Viza trebuie aplicată și pentru călătorii minori, inclusiv pentru bebeluși.

Noua cerință de intrare pentru turiştii din Marea Britanie din 2025: costurile sunt în jur de 12 euro

Portalul online pentru aplicații va fi activat din 5 martie 2025 . La înregistrare, trebuie introduse informații personale și încărcate o fotografie. Există, de asemenea, o taxă de procesare de 10 GBP, care poate fi plătită numai cu cardul de credit. Adică echivalentul a aproximativ 11,85 euro. O agenție de turism adecvată se poate ocupa și de cerere.

Potrivit Ministerului de Interne britanic, cererea ETA ar trebui să fie procesată în 72 de ore. Aprobarea va fi apoi trimisă prin e-mail. Există, de asemenea, controale mai stricte la frontieră la intrarea în Elveția .

Marea Britanie cu noi cerințe de intrare din primăvara 2025: posibile sejururi de până la 180 de zileCălătorii pot rămâne în Marea Britanie până la 180 de zile în scopuri turistice, vizitând familia și prietenii, activități de afaceri sau programe scurte de studiu. Odată cu introducerea ETA, țara urmează modele existente, cum ar fi viza ESTA în SUA sau eTA în Canada.În alte părți ale Europei, cum ar fi Țările de Jos, controalele mai stricte la frontieră provoacă, de asemenea, schimbări la intrare. Oricine plănuiește o călătorie în Marea Britanie în viitor ar trebui să ia notă de această schimbare a ETA în timp util. Aplicarea devreme va evita întârzierile la următoarea călătorie de vacanță, scrie ruhr24.de.

Urmarește RomaniaTV.net și pe