Potrivit hotărârii CEDO, România a încălcat articolul 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului, referitor la interzicerea tratamentelor inumane sau degradante. Curtea a considerat că autorităţile române au pus accentul, în mod nejustificat, pe lipsa dovezii că reclamanta a opus rezistenţă în timpul incidentului, bazându-şi concluziile doar pe declaraţiile date de presupuşii violatori, care au susţinut că fata a consimţit să întreţină relaţii sexuale.
Potrivit deciziei CEDO, nici procurorii, şi nici judecătorii nu au luat în considerare vârstă fragedă a fetei, uşoara ei dizabilitate intelectuală şi faptul că presupusul viol a avut loc noaptea, pe o vreme friguroasă, factori care au accentuat vulnerabilitatea tinerei, potrivit CEDO.
Totul s-a petrecut în noaptea de 13 ianuarie 2007, în satul bihorea Cotiglet când fata se întorcea de la un priveghi. Tânăra susţine că a fost luată de pe drum de trei adolescenţi, dusă la un bărbat care o aştepta în grădina unei clădiri părăsite şi violată, la acţiune fiind prezenţi alţi doi bărbaţi.
Unul dintre ei ar fi încercat să o violeze, iar celălalt, cu toate că a intenţionat să aibă relaţii sexuale cu ea, în cele din urmă a decis să o ajute şi a dus-o înapoi în casă unde avea loc priveghiul. Tatăl victimei, aflând că fiica lui a fost violată, a alertat imediat poliţia şi a două zi au depus o plângere oficială.
Pe tot parcursul anchetei, cei şase bărbaţi implicaţi în incident au susţinut că tânăra a consimţit să aibă relaţii sexuale. Procurorul, acceptând această explicaţie, i-a pus sub acuzare doar pe doi dintre ei, pe unul pentru infracţiunea de act sexual cu un minor şi pe altul pentru tentativă la aceeaşi infracţiune.
În primă instanţă, pe 12 octombrie 2007, Judecătoria Beiușului i-a condamnat pe cei doi bărbaţi şa un an şi patru luni de închisoare cu suspendare, respectiv un an de închisoare cu suspendare.
Decizia a fost atacată, astfel că pe 27 februarie 2008, Tribunalul Județean Bihor, a decis să mărească pedepsele aplicate celor doi inculpați la trei ani închisoare, respectivde 18 luni de închisoare, dispunându-se suspendarea executării pedepsei. De asemenea, Tribunalul a decis să acorde reclamantului 2.000 lei (RON) (aproximativ 600 de euro (EUR)) cu titlu de prejudiciu moral.
Procurorul şi instanţele şi-au întemeiat, în esenţă, concluziile pe declaraţiile presupuşilor violatori, care au susţinut că nu au forţat faţă în nici un fel, coroborat cu faptul că trupul fetei nu a prezentat semne de violenţă, astfel cum a fost atestat de un certificat medical, şi cu faptul că nu a cerut ajutor sau nu a spus imediat prietenelor ei despre presupusul abuz, mai arată CEDO.
Autorităţile române nu au luat în considerare probele medicale prezentate cu privire la trauma suferită de reclamanta, care a fost internată într-un spital de psihiatrie de trei ori de la incident, cu anxietate, tulburare de somn, dureri de cap şi depresie, iar în februarie 2007 a fost diagnosticată cu o dizabilitate intelectuală uşoară (IQ 68). De asemenea, autorităţile nu au luat în considerare nici solicitările fetei că incidentul să fie cercetat că viol, precizează CEDO.
“Se pare că nici una dintre circumstanțele personale ale solicitantului, cum ar fi vârsta ei și dezvoltarea ei mentală și fizică sau circumstanțele în care a avut loc incidentul – noapte, vreme rece, precum și numărul de oameni care au luat parte – nu au fost luate în considerare de către procurori sau judecători ca să decidă cu privire la acest caz” se arată în hotărârea CEDO.
CEDO a constatat că investigarea cazului a fost deficitară, în special datorită incapacităţii statului de a aplică în mod eficient sistemul de drept penal pentru pedepsirea tuturor formelor de viol şi abuz sexual.
Curtea a decis că România trebuie să plătească reclamantei 12.000 de euro cu titlu de daune morale.