România, din rău în mai rău la capitolul investiţii în sănătate. Suntem depăşiţi de ţări precum Surinam, Cambodgia sau Albania

Sistemul sanitar românesc s-a blocat undeva între lipsa de interes acordată cererilor înaintate de spitale şi incompetenţa alocării banilor şi resurselor materiale către unităţile medicale care aveau nevoie de investiţii în vederea renovării secţiilor, achiziţionării de aparatură medicală necesară pentru a asigura bunul tratament al pacienţilor sau deschiderea de noi secţii moderne de tratament. Acest lucru este susţinut de datele care arată că, la finele anului 2015, disponibilul bugetar nealocat a fost de 522 milioane lei. Auditul Curţii de Conturi estimează că numai folosind aceşti bani se puteau achiziţiona un număr de 72 aparate de diagnostic prin imagistică medicală (aparate tip RMN cu un preţ mediu de 7,2 milioane lei, ce reprezintă preţ de achiziţie mediu realizat la nivelul unităţilor sanitare), aparate cu care se puteau dota tot atâtea unităţi sanitare, asta în condiţiile în care România se află pe ultimul loc în UE şi la acest capitol. În aceste condiţii, Ministerul Sănătăţii s-a trezit în situaţia imposibilităţii de a accesa fonduri nerambursabile în valoare de 1.467.000 lei din fondul regional în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, potrivit Gândul.

Potrivit raportului Curţii de Conturi, autorităţile din domeniul sanitar nu au ştiut să cheltuie banii pe care îi aveau disponibili pentru investiţii în unităţile medicale din ţară. Reţeaua de spitale din România este amplă şi fragmentată. La finele anului 2015, potrivit datelor publicate exista un număr de 375 spitale publice.

Astfel, din raportul sus menţionat, rezultă că în perioada 2011-2015, Ministerul Sănătăţii a alocat prin transferul de fonduri din bugetul de stat precum şi din venituri proprii pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, respectiv pentru achiziţia de aparatură medicală, consolidări/modernizări şi pentru reparaţii capitale, aproximativ 5.071 mii lei pentru fiecare din cele 375 spitale publice existente. Raportat la numărul de locuitori publicat de Institutul Naţional de Statistică pentru perioada 2011-2015, a rezultat faptul că Ministerul Sănătăţii a alocat în medie pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, aproximativ 95 lei/locuitor, ceea ce înseamnă foarte puţin comparativ cu necesităţile imediate în dotarea infrastructurii în sănătate.

Astfel, România a ajuns să fie pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, cu date care arată că ţara noastră a cheltuit pentru sănătate echivalentul a 5,5% – 5,6% din PIB, respectiv mult sub media de la nivel european. Statisticile europene relevă de altfel că România este pe ultimul loc în UE la acest capitol.

Alte articole

Magnatul Warren Buffett acumulează numerar. Ce prezice asta pentru economie și investițiile tale?

Decizia PPC România care vizează milioane de clienţi. La mijloc este o sumă uriaşă

De asemenea, potrivit datelor publicate de OMS, cu 5,6% din PIB în anul 2014, România continua să se plaseze printre ultimele locuri în clasamentul lumii la capitolul cheltuieli cu sănătatea fiind devansată de ţări precum Suriname, Cambodgia, Belarus sau Albania.

Cum s-a ajuns în această situaţie? O arată analiza Curţii de Conturi, din care reiese că Ministerul Sănătăţii nu a ştiut să cheltuie banii alocaţi către sectorul sanitar, atât de la bugetul de stat, cât şi din veniturile proprii ale spitalelor.

„Ministerul Sănătăţii nu a realizat o fundamentare corespunzătoare a resurselor financiare necesare pentru finanţarea investiţiilor la nivelul unităţilor sanitare (prin transferuri de capital/cheltuieli de capital), acest fapt având drept consecinţă în perioada analizată o neutilizare eficientă a resurselor alocate (prevederi definitive) din bugetul de stat/venituri proprii în sumă de 441 milioane lei (77 milioane lei din bugetul de stat, 364 milioane lei din venituri proprii)”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

Acest lucru a condus la apariţia, la finalul perioadei analizate, a unor sume nealocate de 522 de milioane de lei în anul 2015. Mai mult decât atât, împrumuturile accesate în această perioadă de la instituţii de credit internaţionale au generat costuri în sumă de 7,8 milioane EUR (dobândă şi comisioane de angajament) respectiv 35 milioane lei în echivalent, în timp ce aferent disponibilului menţinut în cont MS a încasat dobânzi de numai 1,6 milioane lei. Costurile generate de împrumuturile accesate au fost de peste 20 de ori mai mari decât sumele încasate sub formă de dobândă.