Dintre membrii Uniunii Europene, doar România şi Bulgaria nu figurează în topul clasamentului format din 37 de ţări cu scoruri mari sau foarte mari în ceea ce priveşte sănătatea, nutriţia, educaţia şi protecţia copiilor
„Raportul „Copilării furate”, lansat chiar de Ziua Internaţională a Copilului, arată că cel puţin 700 de milioane de copii – şi posibil sute de alte milioane – şi-au sfârşit copilăria mult mai devreme decât trebuia, din cauze care variază de la violenţa extremă şi conflicte la căsătoriile şi sarcinile timpurii, la exploatarea prin muncă până la sănătatea precară şi lipsa accesului la educaţie”, menţionează „Salvaţi Copiii”.
Citeşte şi Medicul care îşi abuza sexual pacientele minore, condamnat la patru ani şi două luni de închisoare
Indicele privind sfârşitul copilăriei (End of Childhood Index) clasifică 172 de ţări, luând în considerare zone în care copilăria este cel mai puţin afectată şi zone în care este cel mai mult erodată. Indicatorii utilizaţi pentru a măsura sfârşitul copilăriei sunt: mortalitatea sub cinci ani, malnutriţia care stopează creşterea, abandonul şcolar, exploatarea copiilor prin muncă, căsătoriile timpurii, sarcina în adolescenţă, strămutarea cauzată de conflicte şi uciderea copiilor. Pe ultimele locuri se află Nigerul, urmat de Angola, Mali, Republica Central-Africană şi Somalia. La polul opus, ţările în care copilăria este cel mai puţin ameninţată sunt Norvegia, Slovenia, Finlanda, Olanda şi Suedia, toate aflate în Europa.
Efect al lipsei accesului la îngrijiri şi educaţie pentru sănătatea sexuală şi a reproducerii, rata naşterilor înregistrate în rândul adolescentelor între 15 şi 19 ani este cea mai îngrijorătoare, România înregistrând 34 de naşteri la 1.000 de adolescente. În Europa, doar două state prezintă o situaţie relativ mai gravă: Bulgaria şi Georgia, cu valorile de 36,8, respectiv 38,3 de naşteri.
„Este un semnal de alarmă faptul că România se confruntă cu un număr mai mare de naşteri în adolescenţă decât state precum Rwanda (25,6), Trinidad Tabago (30,8), Emiratele Arabe Unite (30,1), Uzbekistan (17,6), Albania (21,8), Bahamas (28,7), Botswana (31), Burundi (27,9), Djibouti (21), India (23,3), Mauritius (28,3)”, constată „Salvaţi Copiii”.
În plus, datele Eurostat (2015) arată că, în Uniunea Europeană, România înregistrează cel mai mare număr de naşteri cu mame între 10 şi 17 ani (9,282 de naşteri, adică 4,7% din totalul naşterilor din 2015, din care 676 erau minore între 10 şi 14 ani). Această situaţie a determinat Comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale şi culturale să atragă atenţia Guvernului României că a devenit urgentă adoptarea unei strategii naţionale pentru a asigura accesul la educaţie sexuală şi consiliere privind sănătatea reproductivă pentru tinerele şi adolescentele din ţară.
Citeşte şi Situaţie dramatică în Prahova.Tânără mamă caută pe internet familie adoptivă pentru fiica ei
Mortalitatea sub vârsta de cinci ani: În România, în fiecare an, 2000 de copii mor înainte de a împlini 5 ani, iar majoritatea deceselor ar putea fi prevenite
„Lipsa unei acoperiri cu servicii medicale universale, precum şi lipsa unei alimentaţii suficiente şi o calitate slabă a apei potabile îi expun pe cei mai dezavantajaţi copii la un risc foarte ridicat de deces”, consemnează organizaţia, adăugând că „aceste cauze sunt valabile şi pentru România”.
Româna se numără printre ţările europene cu cel mai ridicat număr de decese ale copiilor sub cinci ani (11,1 la o mie de naşteri), doar Moldova şi Albania având rate mai ridicate. Prin comparaţie, rate de patru ori mai mici înregistrează Finlanda, Islanda, Luxemburg, Norvegia şi Slovenia.
„Căsătoria înainte de vârsta de 18 ani reprezintă o încălcare a drepturilor copiilor şi este ilegală într-un număr tot mai mare de ţări. Căsătoria timpurie are consecinţe devastatoare pentru viaţa unei fete, a cărei copilărie se termină mult prea curând, prin intrarea forţată în perioada de maturitate şi maternitate, înainte de a fi pregătită din punct de vedere fizic şi mental. Ele se simt adesea lipsite de putere şi sunt private de dreptul la sănătate, educaţie şi siguranţă. Căsătoria timpurie îi afectează, de asemenea, şi pe băieţi, însă într-o măsură mult mai redusă decât în cazul fetelor”, notează „Salvaţi Copiii”.
În privinţa acestui indicator, România nu a ieşit din zona de risc, deşi legislaţia permite căsătoria doar între majori, copiilor mai mari de 16 ani fiindu-le permisă doar în cazuri excepţionale în temeiul unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui şi cu autorizarea din partea instanţei de tutelă.
Astfel, în România, 6,7% dintre adolescenţii cu vârsta între 15 şi 19 ani s-au căsătorit. Doar Moldova (9,9%), Rusia (7,5%), Ucraina (6,4%), Albania (6,5), Belarus (7,5%) şi Bulgaria (8,4%) înregistrează valori apropiate. Media europeană este de aproximativ 2%. Surprinzător, ţări din alte zone ale lumii confruntate cu multiple probleme economice şi politice înregistrează valori sub cea a României: Ghana (6,4%), Iordania (5,9%), Kazakhstan (4,6%), Mongolia (5,3%), Namibia (5,4%), Swaziland (4,3%) şi Brazilia (3,9%).
Lipsa educaţiei ca factor de menţinere a copiilor captivi în sărăcie: În România, un copil din 2 se află în risc de sărăcie sau de excluziune socială; 282.000 de copii nu frecventează şcoala
„La indicatorul abandon şcolar în ciclul primar şi gimnazial, România rămâne printre ţările care se confruntă în mod serios cu această problemă, cu un procent de 12,1, considerat ca fiind scăzut prin raportarea la situaţia globală, însă îngrijorător la nivel european. Continuând comparaţia cu statele europene, România este depăşită doar de Moldova (17,9%) şi Macedonia (13,1), celelalte state cu excepţia Maltei (10,4) situându-se sub valoarea de 10 procente (Bulgaria – 8,6%, Ungaria – 5,3%, Ucraina – 2,7%, Finlanda- 2%, Spania – 0,7% etc.)”, anunţă „Salvaţi Copiii”.
Raportul mai arată că în fiecare zi, mai mult de 16.000 de copii mor înainte de a împlini vârsta de cinci ani, cel mai adesea din cauze care ar putea fi prevenite, iar aproximativ o pătrime din numărul total de copii sub cinci ani (156 de milioane) au dezvoltarea fizică şi mental încetinită din cauza malnutriţiei.
Citeşte şi Cumpără o pâine şi susţine locul de muncă al unei mame singure
Acelaşi raport mai relevă că unul din şase copii de vârstă şcolară din întreaga lume nu este, în acest moment, inclus în sistemul de educaţie, iar 168 de milioane de copii din întreaga lume sunt exploataţi prin muncă – în cazul a 85 de milioane fiind vorba despre munci riscante – cifră care depăseşte totalul copiilor care trăiesc în Europa (138 de milioane). O fată din cinci se căsătoreşte la fiecare şapte secunde şi la fiecare două secunde, o adolescentă naşte, conform raportului.
„În 2015, lumea a făcut această promisiune, că până în 2030, toţi copiii vor şcolarizaţi, protejaţi şi sănătoşi, indiferent de locul unde se află. Chiar dacă acesta este un obiectiv ambiţios, se poate atinge, dacă guvernele investesc în toţi copiii, pentru a le garanta copilăria pe care o merită”, afirmă Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România. „Copiii care cresc în zone de război, ameninţaţi de grupări violente, suferind şi murind de diverse boli şi experimentând discriminări severe sunt privaţi de tot ceea ce îi face copii. Este inacceptabil că, în 2017, milioane de copii din întreaga lume încă nu au dreptul să fie în siguranţă, să înveţe, să crească şi să se joace”, argumentează ea.
Salvaţi Copiii cere guvernelor să se asigure că niciun copil nu moare din cauze prevenibile sau tratabile, nu este supus violenţei extreme, nu este privat de viitorul său ca rezultat al malnutriţiei, căsătoriei timpurii sau forţate, sarcinii timpurii sau muncii forţate şi că toţi copiii au acces la educaţie de calitate.
Pentru a dona sau semna petiţia care solicită guvernelor să crească investiţiile în copii, poate fi accesat site-ul endofchildhood.org.