"România educată" a lui Iohannis: subfinanţarea învăţământului, şcoli cu toaleta în curte, alocaţii amânate şi bulversarea examenelor

România este ţara cu cel mai ridicat abandon şcolar din Europa, cu cei mai mulţi analfabeţi funcţional şi cu cel mai scăzut nivel al fondurilor alocate Educaţiei, mai exact cu 2,7% din PIB, deşi legea decide un minimum de 6%. Cu toate acestea niciun guvern din anul 2011 până în prezennt nu a respectat această lege. Doar cinci state alocă sub 4% din PIB către Educaţieş şi Cercetare, Grecia, Italia, Slovacia, Bulgaria şi Irlanda, în timp ce România este singura care alocă sub 3%.

De proiectul preşedintelui României nu s-a ales mare lucru. Pe plan pozitiv au fost mărite salariile profesorilor măcar pe hârtie (sunt prinse în bugetul pe 2020), iar alocaţiile copiilor vor fi dublate, însă abia după luna august.

Proiectul lui Klaus Iohannis: „România Educată”, doar maculatură electorală

„România are un potențial de dezvoltare extraordinar, iar oamenii sunt cea mai de preț resursă a sa. Pentru a valorifica însă această resursă, este esențial ca educația să își recâștige importanța cuvenită. Educația dă direcția unei vieți și a unei țări.” , este modul în care şi-a descris preşedintele României principalul proiect, care îşi propune să fie punctul de pornite pentru tot ceea ce trebuie să însemne un Proiect de ţară autentic.

Alte articole

Alocații de peste 700 lei pentru copii de anul viitor. Ministerul Muncii a anunțat cine și câți bani va primi de la 1 ianuarie 2025

Vești bune pentru milioane de români. Bani mai mulţi pe card de la 1 ianuarie 2025

„În educație trebuie să existe consens, viziune și continuitate. O Românie Educată este construită de fiecare român în parte și de toți românii la un loc. De aceea, acest proiect este cea mai amplă și de durată consultare publică desfășurată până acum în domeniu. La baza sa au stat principii clare: fiecare actor interesat trebuie să poată avea ocazia de a contribui și, prin aceasta, proiectul să își câștige legitimitatea și stabilitatea unei viziuni pentru educație asumate la nivel național. În acest fel, oricine ar avea putere de decizie în viitor ar transpune rezultatele proiectului în proiecte concrete, la presiunea cetățenilor României.” , mai apare în proiect. În terorie, totul sunp frumos, dar proiectul devine o fata morgana după ce se termină campaniile electorale.

Alocaţiile copiilor, o promisiune amânată

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat marţi, 14 ianuarie, Legea privind dublarea alocaţiilor pentru copii, dar a doua zi a recunoscut că legea se va aplica „când va găsi guvernul bani”. Iar premierul României, Ludovic Orban a declarat faptul că termenul de intrare în vigoare va fi prorogat până la primul moment în care se va putea face rectificarea bugetară, şi anume, după data de 1 august 2020. Alocaţiile au reprezentat o mare problemă atât pentru preşedintele României, cât şi pentru Guvern. Aceştia nu au fost în stare să îşi respecte promisiunea de dublare a acestora, deşi proiectul este al PNL.

Conform legii, copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicat vor primi suma de 600 de lei, copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 vor primi suma de 300 de lei, iar copiii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 18 ani, în cazul copilului cu handicap, vor primi suma de 600 de lei.

Strucutura anului şcolar, bulversată din nou. Schimbări peste noapte la Evaluare şi Bac

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei au decis faptul că elevii claselor a VII-a şi a XI-a nu vor mai susţine în acest an simularea examenelor de Evaluare Naţională şi BAC. Conform acestora, simulările vor începe pe 23 martie, atât pentru clasele a VIII-a, cât şi pentru clasele a XII-a şi se vor încheia pe 26 martie, urmând ca pe 3 aprilie să fie comunicate rezultaatele.

În acelaşi timp, Ministerul Educaţiei şi Cercetării precizează faptul că simulările pentru clasa a VII-A şi a XI-a vor fi organizate la nivel judeţean, cu subiect unic. Acestea vor avea loc în luna mai, iar fiecare inspectorat şcolar va putea organiza o nouă simulare cu subiect unic, elaborată la nivel judeţean.

Structura anului şcolar 2020-2021 se află în dezbatere publică, cu toate acestea ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a propus ca anul şcolar să înceapă pe 1 septembrie şi să se încheie pe 31.08.2020, iar semestrele vor fi împărţite în mod egal, în câte 17 săptămâni. Elevii vor fi aşteptaţi la cursuri în data de 14 septembrie, în timp ce vacanţa va începe pe 18 iunie 2020. Un element de noutate constă în faptul că vacanţa cu ocazia sărbătorilor Pascale va fi împărţită în două, după Paştele Ortodox şi cel Catolic, ceea ce va crea mari probleme pentru multe unităţi de învăţământ în ceea ce priveşte predarea unitară a materiei.

Ministrul Educaţiei acuză de subfinanţare primarii din România. „Au alocat puţini spre deloc bani”

Monica Anisie, ministrul Educaţiei, a lansat o scrisoare deschisă către primarii din ţară în care le cere acestora să doteze şcolile din România, dar mai ales le propune „un restart în finanţarea educaţiei”.

“Haideți să dotăm școlile cu materialele necesare pentru desfășurarea actului didactic în bune condiții! Haideți să amenajăm toalete în interiorul școlii! Haideți să investim în elevi și profesori, investind în educație”, se arată în scrisoarea deschisă semnată de Anisie.

Ministrul Educaţiei doreşte să dispară diferenţa dintre şcolile de la oraş şi cele din mediul rural, iar calitatea învăţământului din România să fie egală indiferent de punctul geografic. Mai mult decât atât, aceasta îi roagă pe primari să doteze şcolile cu aparatura necesară deoarece „investiția în grădinițe, școli și licee înseamnă investiția în copii, în viitorul comunității locale.”

Asociațiile de elevi și părinți acuză Ministerul Educației că a alocat prea puțini bani pentru costul standard per elev: îi obligă pe părinți să suplimenteze finanțarea prin metode ilicite, precum fondul școlii

Consiliul Național al Elevilor și Federația Națională a Asociațiior de Părinți din Învățământul Preuniversitar condamnă, printr-un comunicat comun trimis către presă, modul în care s-a desfășurat ședința Consiliului pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (CNFIP) din 14 ianuarie, în cadrul căruia reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării și reprezentanți ai inspectoratelor școlare județene au legitimitat subfinanțarea învățământului preuniversitar. Aceștia au votat pentru creșterea cu doar 4,5% a costului alocat bunurilor și serviciilor, în raport cu 13,5% – coeficientul dedicat resursei umane din învățământ.

”Ne manifestăm regretul asupra modului în care a fost organizată întrunirea a acestui for – practic, a fost vorba de un vot formal, care nu permitea plierea finanțării de bază pe nevoile reale din sistemul educațional. Ne aflăm în continuare în incapacitatea de a stabili un cost standard per elev care să contribuie la creșterea calității din mediul educațional, întrucât Legea bugetului de stat a fost aprobată înainte de întrunirea CNFIP. În continuare, opinia partenerilor sociali a fost în minoritate față de ceea ce s-a susținut prin linia politică, fapt care a permis menținerea unui sistem subfinanțat”, se spune în comunicat.

Elevii și părinții spun că la întâlnirea de la Ministerul Educației trebuia să participe și un reprezentant al Ministerului de Finanțe. Creșterea propusă de minister este una formală care nu acoperă cheltuielile reale și care ”îi obligă pe părinți să suplimenteze finanțarea din școli prin metode ilicite, precum fondul școlii”. ”Mai mult decât atât, considerăm că la ședință trebuia să fie prezent și un reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice, care să explice reprezentanților categoriilor sociale implicate în actul educațional de ce în Legea bugetului de stat nu se regăsește finanțarea complementară destinată școlilor, prin sume defalcate din TVA. Reprezentanții elevilor și părinților sunt profund dezamăgiți de modul în care s-a desfășurat această întrunire lipsită de un fond real și a modului în care se organizează finanțarea de bază pentru Educație, în general”, se arată într-un comunicat comun al celor două instituții.

”Din păcate, ședința de astăzi este o situație de deja-vu, una în care societatea civilă nu are posibilitatea să definească un cost standard real care să ajute la dezvoltarea sistemului educațional”, a spus Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar.

Elevi nepregătiţi! Cele mai slabe rezultate din ultimii NOUĂ ani la testele PISA

Date dezastruoase, gradul de analfabetism funcţional a ajuns la cote maxime după ce 44% dintre elevii români nu înţeleg ce citesc. România a ocuoat locul 47 din 79, în ceea ce priveşte testele PISA. După ultimele rezultate, România a obţinut la citire un scor de 428 de puncte, cu şase puncte mai puţin faţă de testarea din anul 2015, la matematica punctajul a scăzut cu 14 puncte, iar la ştiinte cu nouă puncte.

Astfel, 59% dintre elevii români nu pot înţelege un text de mărime medie, în timp ce doar 1% au rezultate foarte bune la citire sau ştiinte. Rezultate clasează România aproape de ţări precum Emiratele Arabe, Bulgaria sau Moldova.

Şcolile din România, un dezastru total: 1.176 de școli cu toalete în curte

În ultimii zece ani numărul copiilor din învăţământul a scăzut cu 14%, iar acest lucru este perfect înţeles în contextul în care 10% dintre şcoli sunt supraaglomerate, 58% au capacităţi excedentare, 38% dintre şcolile din mediul rural au toatele exterioare şi duc lipsă de apă curentă şi canalizare, în timp ce în mediul urban procentul ajunge la 7%.

Şcolile din România duc lipsă de laboratoare, biblioteci, autobuzele şcolare sunt insuficiente, iar renovările sunt abandonate din cauza lipsei de fonduri. Toate aceste lucruri, dar şi altele fac ca rata de părăsire timpurie a şcolii să rămână foarte ridicată.

La începutului anului școlar, în luna septembrie, erau 1.176 de școli cu toalete în curte, majoritatea fiind în mediul rural. În timp ce de Ziua Internaţională a Toaletei 2019 un sfert din grădiniţile din mediul rural aveau grupul sanitar în exteriorul clădirii.

Excepţia, deocamdată sub formă de promisiune bugetată: Salariile mărite pentru profesori de la 1 ianuarie, respectiv 1 septembrie

Începând cu 1 ianuarie 2019, personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ a beneficiat de o primă tranşă de majorare salarială, care reprezenta 25% din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de legea salarizării personalului plătit din fonduri publice pentru anul 2022 şi salariul de bază din luna decembrie 2018.

Legea prevede faptul că de la 1 ianuarie 2020 profesorii vor primi 25% din diferenţa rămasă până la grilă. În timp ce la 1 septembrie 2020 aceştia vor primi restul până la salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022. Ceea ce înseamnă că pe fluturaşul de salariu din luna februarie profesorii din România se va resimţi o mărire.

Urmarește RomaniaTV.net și pe

„România educată” a lui Iohannis: subfinanţarea învăţământului, şcoli cu toaleta în curte, alocaţii amânate şi bulversarea examenelor