„Există o legătură directă între consumul de antibiotice și rezistența bacteriană. Consumul de antibiotice cu cât este mai mare, cu atât crește mai mult nivelul rezistenței bacteriene la antibiotice. Anul acesta s-au întreprins mai mulți pași în direcția limitării dimensiunilor acestor probleme. Datele pe care le comunică astăzi Centrul European de Control al Bolilor sunt însă date pentru 2015. În ceea ce privește rezultatele, suntem a doua țară după Grecia în ceea ce privește consumul de antibiotice la 1.000 de locuitori. Un nivel zilnic de 3,3%, asta însemnând undeva peste 600.000 de locuitori ai României care în medie zilnic primesc tratament antibiotic. Este un nivel ridicat și se reflectă și în nivelul de rezistență bacteriană față de antibiotice”, a explicat Gabriel Popescu, potrivit Agerpres.
El a susținut că mai sunt „pași de făcut” pentru limitarea transmiterii germenilor între un pacient și altul în mediul spitalicesc.
„Organizația Mondială a Sănătății spune că 40-50% dintre toate prescrierile de antibiotice sunt fie nejustificate, sunt eventual eronate. (…) Ne propunem să introducem deja din anii de facultate noțiuni mai multe referitoare la utilizarea judicioasă a antibioticelor și controlul infecțiilor în unitățile medicale și apoi în anii de pregătire în rezidențiat să existe un timp dedicat acestor activități. Informații sunt necesare și ulterior și acest lucru ar trebui să fie asigurat pentru medici pe parcursul carierei lor”, a adăugat Gabriel Popescu.
Organizația Mondială a Sănătății marchează, în perioada 14 — 20 noiembrie, „Săptămâna Mondială de Conștientizare asupra Consumului și Rezistenței la Antibiotice”, pentru a promova consumul responsabil de antibiotice doar în situațiile în care acestea au eficiență terapeutică, astfel încât să se limiteze sau să se împiedice creșterea rezistenței la antibiotice.
Pentru a limita creșterea rezistenței la antibiotice, Organizația Mondială a Sănătății recomandă: folosirea antibioticelor numai la recomandarea medicului, urmarea modului de administrare prescris de medic, să nu se folosească antibioticele care au rămas neconsumate, să nu se ofere antibiotice altcuiva, prevenirea posibilelor infecții cu bacterii prin spălarea mâinilor, pregătirea mâncării în condiții de igienă, vaccinarea și evitarea contactului cu persoane infectate.