România, exemplul unei legături neaşteptate: Şoferii proşti sunt un bun indicator al unui guvern corupt

„Tocmai m-am întors din România şi de multe ori am avut impresia că şoferii au luat lecţii de şofat din Grand Theft Auto (joc video)”, scrie James O’Malley, citat de Business Magazin.

În continuare, acesta povesteşte neregulile întâlnite pe străzile din Bucureşti şi face legătura dintre corupţie şi decesele pe carosabil. În 2013, în România s-au înregistrat 9.3 decese pe carosabil la 100.000 de oameni, în comparaţie cu 2.8 în Marea Britanie.

Din fericire, ţara noastră nu ocupă primul loc în această statistică, această „onoare” revenindu-i Thailandei cu 40 de decese la 100.000 de oameni.

De fapt, O’Malley nu este singurul care a realizat această legătură, ci mai mulţi academicieni sau cercetători au scris un număr de lucrări relatând legătura dintre corupţie şi accidentele rutiere. Conculuziile lor nu sunt uniforme, dar împreună prezintă o legătură directă între cele două elemente, informează Quartz.

Alte articole

Două accidente unul după altul în județul Vaslui, la un interval de 15 minute. Mai multe persoane grav rănite, printre care și doi copii

România, ţara crucilor la margine de drum: peste 4 morţi pe zi în accidente rutiere în 2023

Potrivit Business Magazin, unul dintre factori îl reprezintă venitul.

În ţările sărace se înregistrează puţine decese în accidentele rutiere, însă, pe măsură ce ţările devin mai bogate, această rată creşte până când venitul atinge un nivel critic, apoi numărul de decese începe să scadă din nou. Un studiu arată că acest punct critic se situează undeva la 10-11.000 de dolari pe cap de locuitor. În România, PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la 7.542, potrivit unui raport FMI (2010).

Într-o ţară săracă foarte coruptă drumurile sunt relativ sigure pentru şoferi, însă drumurile dintr-o ţară foarte bogată şi coruptă sunt periculoase. De asemenea, autorii studiilor identifică mai multe moduri în care corupţia poate influenţa riscul de accidente: subminarea dezvoltării infrastructurii, creşterea economică este limitată, iar aplicarea legii este preferenţială (poliţia fie nu are putere, fie nu doreşte să aplice legile, iar ca rezultat şoferii tind să ignore regulile).

Un alt studiu din 2010 a găsit că anumiţi factori culturali, de exemplu autonomia intelectuală, au o legătură directă cu scăderea numărului de decese în accidentele rutiere. În alte ţări cu o structură socială ierarhică accidentele de automobile sunt mai întâlnite. Astfel, în ţările cu guverne ineficiente, corupte, efectele culturale negative sunt mai pronunţate.

Niciuna dintre aceste corelaţii nu poate explica pe deplin mecanismul prin care corupţia influenţează numărul deceselor în trafic, dar numeroase analize, folosind diferite tipuri de date, susţin că cele două elemente (corupţia şi numărul de accidente) sunt legate.