România, implicată în proiecte pentru două coridoare europene principale de transport

Primul dintre aceste coridoare, Rin-Dunăre, va avea o axă principală formată din căile navigabile interioare Main şi Dunăre şi va lega regiunile centrale din jurul oraşelor Strasbourg şi Frankfurt, trecând prin sudul Germaniei spre Viena, Bratislava, Budapesta şi, în fine, Marea Neagră, de o ramură importantă ce porneşte de la Munchen spre Praga, Zilina, Kosice şi frontiera cu Ucraina. Coridorul ar urma să includă, potrivit hărţii publicate de CE, oraşele româneşti Timişoara, Arad, Braşov, Bucureşti, Craiova, Sulina şi Constanţa.

Coridorul Orient (Est-mediteranean) face legătura între interfeţele maritime ale Mării Nordului, Mării Baltice, Mării Negre şi Mării Mediterane, optimizând utilizarea porturilor vizate şi a autostrăzilor maritime aferente. Având drept cale navigabilă interioară râul Elba, acest coridor va ameliora conexiunile multimodale dintre nordul Germaniei, Republica Cehă, regiunea panonică şi sud-estul Europei. El se extinde, pe mare, din Grecia până în Cipru. În acest coridor vor fi incluse şi infrastructuri de acces în oraşele româneşti Timişoara, Arad şi Craiova, se arată într-o corespondenţă a Agerpres.

Pentru a realiza investiţiile necesare materializării celor nouă coridoare, finanţarea UE pentru infrastructura de transport se va tripla pentru perioada 2014-2020, ajungând la 26 de miliarde de euro. În ansamblu, noua politică a UE în domeniul infrastructurii va transforma mozaicul actual de drumuri, căi ferate, aeroporturi şi canale europene într-o reţea transeuropeană unificată de transport (TEN-T). Finanţarea din partea UE se va concentra asupra reţelei centrale de transport, care are cea mai mare valoare adăugată în UE. Pentru a acorda prioritate conexiunilor est-vest, aproape jumătate din totalul finanţării CE pentru infrastructura de transport – respectiv 11,3 miliarde de euro din cadrul Mecanismului Conectarea Europei (MCE) va fi alocată numai pentru ţările beneficiare ale politicii de coeziune.

Alte articole

Paște 2025. Cât plătesc românii din Brașov pentru carnea de miel

Magazinele Lidl, luate în vizor de Piedone. ANPC a amendat retailerul cu 12.000 de lei și a închis temporar o unitate

Noua politică instituie, pentru prima dată, o reţea centrală de transport bazată pe nouă coridoare principale, respectiv două coridoare nord-sud, trei coridoare est-vest şi patru coridoare diagonale. Reţeaua centrală va transforma conexiunile est-vest, va înlătura blocajele, va moderniza infrastructura şi va eficientiza operaţiunile transfrontaliere de transport pentru călători şi pentru companii în întreaga UE, notează CE într-un comunicat.

Citeşte şi Constanţa redevine port de îmbarcare pentru croazierele maritime internaţionale

Această reţea ar urma să fie realizată în 2030, dar executivul comunitar recunoaşte că disponibilitatea finanţării va depinde de încheierea cu succes a negocierilor privind cadrul financiar multianual 2014-2020.

Noua reţea centrală de transport va fi susţinută de o reţea cuprinzătoare de rute la nivel regional şi naţional care vor aduce trafic în reţeaua centrală. Scopul CE este ca până în 2050, cea mai mare parte a cetăţenilor europeni şi a firmelor din Europa să se afle la cel mult 30 de minute distanţă, ca timp de deplasare, de această reţea globală.

Reţeaua centrală va conecta 94 de porturi europene principale cu legături feroviare şi rutiere, 38 de aeroporturi cu legături feroviare cu oraşe mari, 15.000 km de linii de cale ferată modernizate pentru circulaţia de mare viteză şi 35 de proiecte transfrontaliere pentru reducerea blocajelor.