România, în grupul ţărilor care blochează procedura pentru Brexit

Planul respingerii solicitărilor formulate de guvernul Marii Britanii, de încheiere până la sfârşitul acestui an a termenilor Brexit-ului, încurcă serios planurile locatarei din Downing Street.

Premierul britanic vrea să avanseze rapid şi cu faza de negociere a condiţilor de „divorţ” între UE şi Marea Britanie şi mai ales cu noile relaţii comerciale, care vor suferi un regim nou o dată cu Brexit-ul. Oamenii de afaceri aşteaptă de la Nay să clarifice cât mai curând care vor fi viitoarele relaţii comerciale cu UE după Brexit, la sfârşitul procesului, în martie 2019.

Într-un discurs la Florenţa, May a afirmat că Marea Britanie doreşte o perioadă de 2 ani de tranziţie în care să aibă acces la piaţa unică europeană în termenii actuali, ca oricare stat membru al Uniunii.

Deocamdată, negociatorul-şef pentru Brexit, Michel Barnier, a  făcut cunoscut fatul că nu este mulţumit de ritmul procesului şi că Marea Britanie nu a făcut până acum progrese notabile în acest proces de tranziţie. Barnier afirma luna trecută că ar putea fi „săptămâni sau chiar luni de zile” în procesul de Brexit pentru ca negocierile să facă progrese cel puţin ăn ceea ce priveşte mai ales viitoarele relaţii comerciale cu UE.

Alte articole

Noi reguli pentru români la intrarea în Marea Britanie. Paşaportul nu mai este suficient

Marea Britanie lansează o monedă care comemorează 75 de ani de la moartea lui George Orwell. Artistul monedelor a lăsat un mesaj cu subînțeles

Printre vocile care s-au opus oricărei  încercări de a orienta negocierile pentru Brexit spre subiectul viitoarelor legături comerciale între Marea Britanie şi Uniunea Europeană, România s-a numărat şi ea, alături de Franţa şi Germania, scrie aceeaşi sursă.

Citeşte şi Premierul britanic Theresa May vrea să aibă o relaţie UNICĂ şi AMBIŢIOASĂ cu Uniunea Europeană

Confuzia pe care May a provocat-o în legătură cu planurile sale de tranziţie riscă să se amplifice, mai ales că premierul britanic insistă, în acest context, să negocieze un maxim acces al Marii Britanii la piaţa unică europeană şi fără taxe vamale.

În afară de toate acestea, Marea Britanie va trebui să lămurească şi statutul şi drepturile cetăţenilor străini care ajung în Regat, după Brexit, precum şi problema graniței dintre Irlanda și Irlanda de Nord şi nu în ultimul rând, „factura” pe care Marea Britanie va fi obligată să o plătească după ieşirea ţării din Uniunea Europeană.

Referitor la statutul şi drepturile cetăţenilor din UE, Marea Britanie vrea ca drepturile cetățenilor europeni de pe teritoriul său să fie garantate de instanțele britanice, şi nu de Curtea europeană de Justiţie, aşa cum ar fi normal, argumentând că autoritățile de la Londra ar putea modifica legile în timp. Tocmai de aceea UE insistă ca drepturile cetățenilor să fie supervizate de Curtea Europeană de Jusțiție.

Președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a declarat la rândul său că decizia finală pentru Brexit se va luat în 2018, anul la Sibiu.