România își pierde specialiștii. Aproape 4 milioane de români trăiesc în diaspora. Cazul medicilor arată dimensiunea fenomenului

România se confruntă cu un „export” masiv de capital uman, iar fenomenul nu mai înseamnă doar milioane de români stabiliți în diaspora, ci și pierderea unor generații de specialiști și viitori părinți. O nouă analiză națională a Alianței Binelui Comun (ABC) arată că aproximativ 3,9 milioane de persoane născute în România, cu vârsta de peste 15 ani, trăiau în țările OECD în 2020/21. În urmă cu două decenii erau aproximativ 1,1 milioane. Practic, aproape unul din cinci români născuți în țară și aflați la vârstă activă locuiește în străinătate. Iar România continuă să aibă o rezervă importantă de potențiali emigranți: în martie 2026, 27,6% dintre tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani declarau că intenționează să plece pentru muncă sau studii în următoarele 12 luni.

Principalul motiv rămâne venitul: 64,7% dintre tineri indică un loc de muncă mai bine plătit. Însă analiza arată că decizia este influențată și de corupție, calitatea serviciilor publice, perspectivele profesionale și, în general, de comparația dintre condițiile de viață oferite de România și cele din alte state.

Medicii, exemplul unui „export” de specialiști

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Unul dintre cele mai relevante studii de caz prezentate de Barometrul ABC este cel al sistemului medical. În 2020/21, în statele OECD lucrau aproximativ 25.500 de medici și 46.900 de asistenți medicali născuți în România. Rata estimată de emigrare era de 28% în cazul medicilor și de 24% în cazul asistenților. Problema continuă inclusiv în noua generație de specialiști. Aproape 60% dintre medicii români sub 35 de ani luau în calcul plecarea din țară în 2023. Salariile mai mari din ultimii ani au temperat fenomenul, dar nu l-au eliminat. Infrastructura, birocrația, volumul de muncă și calitatea managementului cântăresc în decizia medicilor de a rămâne sau de a pleca. Acest tablou este susținut și de cea mai recentă analiză economică OECD pentru România, care arată că emigrarea personalului medical continuă, iar condițiile de muncă și infrastructura rămân probleme importante pentru medicii tineri.

Alte articole

Schimbări importante pentru românii din diaspora. Când trebuie să se prezinte la centrele militare

Ce trebuie să știe românii care își caută de muncă în străinătate. La ce să fie atenți atunci când văd un anunț de angajare

Studiu: 6 din 10 români din diaspora exclud revenirea în ţară  

Cazul sănătății ilustrează o problemă mai amplă. Datele analizate de ABC arată că, în 2015/16, aproape 800.000 dintre emigranții români aveau studii superioare. Mai mult, aproape jumătate dintre cei cu educație superioară ajungeau să lucreze în străinătate sub nivelul calificării lor.

Românii, cel mai mare grup de cetățeni UE plecați în alte state membre

La nivel european, amploarea fenomenului este greu de ignorat. La începutul anului 2024, aproximativ 3 milioane de cetățeni români locuiau într-un alt stat al Uniunii Europene, reprezentând circa 22% din totalul cetățenilor UE stabiliți într-un alt stat membru. Românii constituiau astfel cel mai mare grup național de acest tip. Migrația schimbă însă și generația următoare. Între 2014 și 2024, 364.000 de copii cu cel puțin un părinte român s-au născut în străinătate și au fost ulterior înregistrați în România. Cifra reprezintă echivalentul a peste 16% din totalul nou-născuților înregistrați în țară în acel interval.

Există și un semnal pozitiv: în 2024, România a înregistrat un sold migrator pozitiv de aproximativ 71.300 de persoane, iar 64% dintre imigranții înregistrați aveau cetățenie română. ABC avertizează însă că revenirea trebuie transformată în retenție: important nu este doar câți români se întorc, ci câți aleg să rămână în țară pe termen lung.

Premierul Ilie Bolojan anunță ajutoare pentru românii din Diaspora care vor să-și deschidă afaceri în România: „Li se va pune la dispoziție un credit de maximum 200.000 de euro”

ABC propune realizarea unui Barometru anual al Retenției și Revenirii Talentului, care să urmărească intenția de plecare a tinerilor, emigrarea absolvenților și a profesioniștilor din domenii-cheie, profilul celor care se întorc și câți dintre aceștia rămân în România după doi sau cinci ani. Un indicator separat ar urmări relația copiilor din diaspora cu limba și educația română. Analiza propune și măsuri precum recunoașterea rapidă a experienței și calificărilor dobândite în străinătate, pachete de relocare pentru profesioniștii din sănătate, educație și cercetare, granturi pentru cercetătorii și antreprenorii care revin și trasee de carieră competitive. Mesajul ABC este că soluția nu poate fi oprirea mobilității, ci construirea unei țări capabile să concureze pentru propriii oameni: România trebuie să transforme rămânerea într-o opțiune competitivă și revenirea într-o alegere care merită făcută.