UMILITOR! România nu intră în Schengen. Austria şi Olanda au votat împotriva aderării României şi Bulgariei. Croaţia a fost acceptată

România și Bulgaria nu intră în Schengen. România (19 milioane de locuitori) și Bulgaria (6,5 milioane), care au aderat la UE în 2007 și care bat la ușa Schengen de peste zece ani, s-au lovit de opoziţia Austriei şi Olandei.

Austria a votat joi în Consiliul JAI împotriva admiterii României în Schengen, iar Olanda a votat împotriva admiterii Bulgariei care e cuplată cu România fiind evaluate împreună.

„Olanda nu a votat împotriva noastră, a votat doar Austria, într-un mod incalificabil. Di momentul acesta îi rog pe români şi autorităţile statului să acţioneze în consecinţă. Doresc ca toate companiile de stat, începând cu Romgaz, Transgaz, Hidroelectrica, Electrica, şi toate companiile care au conturi la Erste şi la Raiffaisen să închidă de urgenţă conturile şi cardurile bancare.

Ceea ce a făcut Austria astăzi este o sfidare la adresa României, a bunelor relaţii ale României, iar cancelarul Karl Nehammer şi ministrul Gerhard Karner şi-au izolat ţara într-un mod incalificabil. Au venit cu argumente false, au minţit, au afirmat că au fost în ultimii ani presiuni pe firmele Schweinhofer şi OMV. Este o minciună scruntată, nu a fost nicio presiune asupra companiilor austriece, din contră. Au afirmat că suntem ruta Balcanilor de est, de unde ajung zeci de mii de refugiaţi în Austria. Este o minciună. Nu au ajuns pe rutele din România decât 1.400 de refugiaţi, toţi controlabili, pe care am acceptat să-i primim înapoi. Au afirmat că o bună parte dintre afganii şi indienii care sunt pe teritoriul Austriei au intrat prin România, le-a arptat prin cifre confirmate de Frontex că nu s-a întîmplat acest lucru. În acest moment, Austria s-a plasat împotriva intereselor României”, a spus europarlamentarul PNL Rareş Bogdan.

Alte articole

Românii trebuie să se pregătească pentru ce e mai rău. Ce se va întâmpla după 1 ianuarie 2025

Percheziții în București și 12 județe într-un dosar pentru trafic de migranți. Erau preluați din Turcia și duși prin România în vestul Europei

De altfel, ministrul austriac de interne Gerhard Karner a declarat joi dimineață, înaintea Consiliului JAI, că va vota împotriva extinderii Spațiului Schengen, reiternând poziția Austriei din ultimele săptămâni.

„Am vorbit mai devreme cu colegii români. Cred că Austria își pune în joc reputația bună pe care o are în Europa de Est.  Astăzi voi vota contra extinderii Schengen cu România și Bulgaria. Este o greșeală ca un sistem care în multe locuri nu funcționează să fie extins. Anul acesta, în Austria, au fost 100.000 de treceri ilegale ale frontierei. Dintre aceștia, 75.000 nu erau înregistrați. Este o dovadă că sistemul nu funcționează”, a spus ministrul austriac de interne Gerhard Karner.

Singura ţară acceptată în Schengen de la 1 ianuarie 2023 este Croaţia.

Citeşte şi: Lucian Bode dezvăluie strategia pe care o va adopta în Consiliul JAI: „Toate lucrurile se negociază şi se poate ajunge la un compromis”

Negocieri dure pentru aderarea României la Schengen. De ce s-a opus Austria

​Aderarea României la Schengen a fost primul punct pe ordinea de zi a Consiliului JAI. Pentru aderarea României la Schengen era nevoie de unanimitatea celor 26 de membri ai acestui spațiu (22 de țări UE plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția). Înaintea şedinţei, şansele aderării României la Schengen erau aproape nule din cauza opoziţiei Austriei. Atât ministrul austriac de Interne, cât și cancelarul au transmis că se opun aderării României la spaţiul Schengen, invocându-i pe cei 75.000 de migranți ilegali din Austria care nu au fost înainte înregistrați în nicio altă țară UE.

„Avem nevoie de mai mult timp. În prezent, avem 75.000 de migranţi ilegali în Austria care nu au fost înregistraţi în nicio altă ţară UE – asta înseamnă că ei au traversat o graniţă externă a UE înainte să ajungă în Austria. Întâi trebuie rezolvată această problemă”, a spus cancelarul austriac Karl Nehammer.

Respingerea aderării României la spaţiul vine în ciuda faptului că în ultimele zile Comisia Europeană a transmis în mod repetat că toate cele trei țări au îndeplinit cerințele tehnice necesare, care au de-a face cu controalele la frontieră, protecția datelor și politicile de vize, printre altele.

Citeşte şi: Marcel Ciolacu a reacționat dur după ce Austria a respins ferm aderarea României la spațiul Schengen: ”Dreapta europeană trebuie să îl convingă pe cancelarul austriac până mâine”

Nicolae Ciucă, discurs ferm pe tema aderării la Schengen: „Avem toate argumentele şi vom cere un vot fără nicio tergiversare şi o decizie pentru România”

Pe de altă parte, premierul României, Nicolae Ciucă, spunea că „suntem hotărâți să mergem până la capăt în aceste demersuri, inclusiv prin a cere un vot pentru România în Consiliul JAI de mâine, 8 decembrie 2022. Starea actuală de incertitudine nu mai poate continua. Avem toate argumentele, foarte solide, care ne susțin solicitările și ne vom baza pe ele și în discuțiile de mâine ale miniștrilor de interne de la Consiliul JAI atunci când vom cere să se formuleze, prin vot, fără nicio întârziere sau tergiversare, o Decizie pentru România”.

„Avem argumente obiective la fața locului, privind pregătirea României în domeniile cu relevanță pentru aderarea la Schengen, iar hotărârea noastră de a contribui la securitatea europeană este fermă. Am dovedit aceste calități de-a lungul anilor și, mai ales recent, în contextul crizei din Ucraina.

Experții europeni care au venit recent în România (în octombrie și noiembrie anul acesta) au confirmat că îndeplinim absolut toate condițiile necesare și deci că România merită să fie parte a spațiului Schengen. Mai mult, aceiași experți au arătat că asigurăm un management al frontierei de înaltă calitate, că implementăm soluții eficiente în gestionarea migraţiei ilegale, că suntem activi în cooperarea polițienească internațională și că sistemele și pregătirea oamenilor noștri sunt exemplare, oferind chiar, pe unele aspecte, exemple de bune practici şi pentru restul statelor membre.

Am acționat cu totală transparență și deschidere spre dialog cu toate statele membre. Am oferit toate explicațiile și informațiile solicitate, inclusiv recent Austriei în privința modului în care gestionăm migrația ilegală. Mai mult, ne-am arătat deschiderea pentru întărirea cooperării bilaterale între forțele de poliție, de frontieră, precum şi cele care gestionează migranţii pentru a ajuta, cu soluții concrete, la rezolvarea problemelor legate de migraţia ilegală.

Dincolo de situația concretă a României și de o credibilitate a procesului: nu putem menține o stare de neclaritate și anume lipsa unei decizii în ceea ce privește un stat membru care nu numai că dorește să devină parte a Schengen, dar a dovedit-o în nenumărate rânduri că este pregătit, existând o confirmare clară în acest sens”, a spus Nicolae Ciucă, la Guvern.

Ce înseamnă pentru România aderarea la spaţiul Schengen

Aderarea la spaţiul de liberă circulaţie Schengen aduce avantaje atât economice, cât şi pentru cetăţenii obişnuiţi. În ţările care fac parte din spaţiul Schengen sunt eliminate controalele la frontiere. Trecerea dintr-un stat în altul este, practic, o călătorie în interiorul aceleiaşi ţări. Cei care călătoresc cu avionul, cu trenul, cu autocarul sau cu maşina personală nu vor trebui să se mai prezinte la controlul paşapoartelor.

Pentru economie înseamnă că vor disparea timpii de aşteptare pentru TIR-uri la punctele de trecere a frontierei terestre, scrie news.ro.

De-a lungul timpului, au existat mai multe decizii favorabile intrării României şi Bulgariei în Schengen atât din partea Parlamentului European, cât şi din partea Comisiei Europene. Numai că în acest caz decizia aparţine Consiliului UE, în speţă liderilor UE, iar unele state membre au ridicat diverse obiecţii legate cu precădere de capacitatea celor două ţări de a avea un control eficient la graniţe, în condiţiile în care aveau probleme de corupţie, consemnate ca atare în rapoartele monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

Franţa şi Germania au fost principalele voci care se opuneau de mulţi ani intrării României în Schengen, iar anul acesta, odată cu ridicarea MCV, ele au fost convinse să renunţe la veto.

Treptat, au fost înlăturate reticenţele şi în cazul altor state, în special nordice. România a trecut cu bine două evaluări tehnice voluntare în ultima vreme şi în cele din urmă a convins şi Olanda şi Suedia, astfel că până în ultima clipă un singur stat a rămas potrivnic: Austria. În cazul Bulgariei, e vorba şi de Olanda.