România, obligată din nou de CEDO să despăgubească un cetăţean agresat de poliţişti

Decizia în acest caz a fost dată marţi de o cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg.

Reclamantul, Gheorghe Ghiurău, născut în 1963 şi rezident în Oradea, a fost ridicat de agenţi ai forţelor speciale de intervenţie ale Inspectoratului de Poliţie Bihor, la 27 noiembrie 2006, pentru a fi dus în faţa unui procuror la Cluj-Napoca, fiind acuzat că dădea telefoane de ameninţare unui cetăţean din acest oraş.

Ghiurău susţine, în plângerea la CEDO, că nu i s-a dat niciun motiv pentru faptul că a fost luat în custodie şi bătut de poliţişti pe drum până şi-a pierdut cunoştinţa, în timp ce versiunea Guvernului este că acestuia i s-a făcut rău şi ar fi suferit o criză de epilepsie.

El a fost dus la un spital din Huedin şi apoi transferat la urgenţă, în Cluj-Napoca. Reclamantul mai spune, la Huedin, că a fost din nou bătut de poliţişti, în prezenţa avocatului său care a şi depus mărturie în acest sens. Conform versiunii Guvernului, bărbatul a suferit un atac de panică şi a început să lovească patul de spital cu mâinile şi picioarele, astfel că doi agenţi l-au imobilizat.

Alte articole

DOCUMENT CEDO oferă clarificări cu privire la decizia sa în cazul Călin Georgescu: „Domnul Georgescu nu a prezentat niciun argument în sprijinul plângerilor sale”

Elon Musk, reacție dură cu privire la decizia CEDO în cazul lui Călin Georgescu: „Ce e instanța asta și cum poate anula alegeri?”

În raportul Institutului de Medicină Legală Bihor, emis la 28 noiembrie 2006, s-a consemnat că reclamantul avea vânătăi şi zgârieturi pe abdomen şi pe şolduri, răni care ar fi putut fi provocate, cu o zi în urmă, prin lovituri cu un obiect contondent.

Un certificat medical emis în 19 decembrie 2006 de spitalul din Cluj-Napoca a atestat existenţa unei traume craniene minore, uneia abdominale şi a unor zgârieturi, fiind folosită expresia „Afirmativ agresiune”.

Reclamantul a mai arătat că a cerut, la 29 noiembrie 2006, ca Inspectoratul de Poliţie Bihor să îi elibereze o copie a mandatului în baza căruia a fost privat de libertate de către Poliţie, copie pe care nu a primit-o.

La 7 decembrie 2006, reclamantul a făcut o plângere pentru abuz în serviciu împotriva a 10 agenţi de poliţie, care a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, cazul judecându-se şi în prezent la Curtea de Apel Ploieşti.

În 22 iunie 2009, un procuror de la Cluj a decis să înceteze urmărirea împotriva lui Ghiurău pentru efectuarea unor apeluri de ameninţare, pe motiv că nu i se poate dovedi vina.

CEDO a decis că în acest caz a fost încălcată Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, mai precis articolul 3, care interzicere tortura, pedepsele sau tratamentele inumane sau degradante, dar şi articolul 5, alineatul 1 – dreptul la libertate şi siguranţă.

Curtea a stabilit ca reclamantul să primească 9.750 de euro, cu titlul de prejudiciu moral, şi 4.398 de euro – cheltuieli de judecată.

Decizia luată de o cameră inferioară a CEDO nu este finală şi poate fi contestată de oricare dintre părţi în termen de trei luni, cu solicitarea judecării de către Marea Cameră. Din momentul în care devine finală, hotărârea trebuie pusă în aplicare într-un alt termen de trei luni.

La 23 octombrie, CEDO a decis ca statul român să plătească 13.000 de euro unui cetăţean româno-canadian care a acuzat poliţia de agresiune după ce, în 2006, la Bucureşti, a fost prins cu o prostituată în maşina lui, ridicat şi dus la secţie.

Tot CEDO a hotărât, la 30 octombrie, ca România să plătească 10.300 de euro unui cetăţean care, în 2001, fiind acuzat de şeful său că a furat bani, a fost bătut de poliţişti şi obligat astfel să semneze o mărturisire pe care a retractat-o ulterior, fiind achitat de instanţele româneşti.