România, paradisul uliţelor. Banii pentru autostrăzi au fost mulţi, dar niciodată suficienţi

România este ţara drumurilor de pământ sau pietruite. Şi totuşi guvernanţii au fost generoşi atunci când a fost vorba de încheiat contracte: România a construit cele mai scumpe autostrăzi, dar şi cele mai puţine.

Aproape o jumătate din reţeaua de drumuri din ţara noastră sunt neasfaltate, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Şi nici cu asflatul nu stăm prea bine… mare parte din drumurile asfaltate fiind expirate.

Anul trecut au fost construiţi doar 1300 de km de drumuri. Iar dacă vorbim de autostrăzi,  doar 18 km au fost finalizaţi în 2011. Am putea spune că lucrările au mers cu viteza melcului.

Din 2006 până în 2011 Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a avut la dispoziţie peste 10 miliarde de euro. O sumă mult prea mare pentru ce a reuşit să facă: doar 150 de kilometri de autostrăzi, în cinci ani. Asta nu i-a deranjat prea tare pe cei din guvernare, care s-au grăbit să taie panglica la fiecare porţiune finalizată.

Alte articole

Vremea o ia razna în România. Toată prognoza ANM a fost dată peste cap

„Țeapa secolului” pentru doi americani care au vizitat România. Cât au ajuns să plătească pentru închirierea unei mașini

Cea mai scumpă autostradă construită este de departe porţiunea dintre Câmpia Turzii şi Gilău, supranumită şi „Autostrada de aur”. Fiecare kilometru a costat nu mai puţin de  23 de milioane de euro. Pe lângă costurile mari, construcţia de autostrăzi este grevată şi de întârzieri uriaşe. Autostrada Bucureşti-Ploieşti, de exemplu, a fost începută în 2007 şi nu este gata nici acum, deşi trebuia terminată până la finalul anului trecut.

Alţi 434 de kilometri de autostrăzi se află în prezent în construcţie, cei mai mulţi cu fonduri europene. România se află în acest moment pe locul 20 în topul ţărilor cu cei mai mulţi kilometri de autostradă. Avem în jur de 300 de km costruiţi, în timp ce Spania, Germania sau Franţa au între 12-13 mii de kilometri.

Liberalul Antonel Tănase a declarat, între altele,  pentru RomâniaTV că „au existat sincope în strategia” privind construirea de drumuri în România de-a lungul anilor. Tănase a mai precizat că după anul 2000 au început, practic, aceste programe, însă au avut de întâmpinat o serie de dificultăţi, de la probleme de strategie, până la retrocedări, exproprieri şi probleme juridice.

„S-a făcut apel la bugetul statului” şi, practic, „noi nu am avut alternative”, a mai spus liberalul, care a reamintit că în 2011 România a început să acceseze fonduri europene pentru construcţia de drumuri şi a ţinut să precizeze că acest obiectiv „este primul pe lista de priorităţi a noului Guvern”.