În 2011, Comisia Europeană a emis o directivă (2011/7/UE) referitoare la combaterea întârierii plăţilor în tranzacţiile comerciale. Potrivit acesteia, termenele de plată a facturilor, inclusiv de către instituţii ale statelor europene, sunt fixate la 30 de zile sau, în cazuri excepţionale, la maximum 60 de zile. Directiva, deja aprobată de parlament, trebuie sa intre în vigoare la doi ani de la aprobare.
Deşi efectele ei par a fi benefice pentru mediul de afaceri (există posibilitatea unei penalităţi minime directe, de 40 de euro, pentru orice factură neonorată în termen, urmată, evident, de celelalte tipuri de daune care pot fi solicitate prin contract), apare o problemă pentru statul român, care are datorii neplătite cu lunile şi chiar anii către firme. Spre exemplu, termenele contractuale de plată către distribuitorii de medicamente sunt de 180 de zile, în vreme ce termenele efective de plată ajung la 300 de zile. Pe noua lege, facturile trebuie plătite în 60 de zile şi este greu de crezut că statul va avea banii necesari să plătească la timp.
„Legea intră în vigoare la data de 12 martie. Nu am solicitat nici o derogare de la Comisia Europeană”, a declarat Voinea, pentru ECONOMICA.NET. În ceea ce priveşte plata arieratelor către sistemul de sănătate, ministrul delegat pentru buget a spus că sunt bani. „Este prinsă în buget suma de 3,5 miliarde de lei, pentru sănătate,” a spus ministrul.
O analiză realizată de una dintre cele mai importante firme de audit din lume, arată însă că efectele directivei pentru bugetul de stat al României sunt devastatoare, de ordinul miliardelor de euro. Numai pentru Sănătate, statul va trebui sa facă rost rapid de 4,5 miliarde de lei, dintre care 3,5 miliarde pentru plata la timp a medicamentelor compensate.
Chiar dacă banii au fost alocaţi pe hârtie în bugetul pe 2013, ca urmare a angajamentelor luate în faţa FMI, experienţa arată că statului îi este imposibil să-şi onoreze termenele de plată, fapt care va atrage penalităţi uriaşe (potrivit Directivei 2001/7/UE, rău-platnicii sunt obligaţi să plătească despăgubiri ce pornesc de la 40 euro, sumă fixă minimă, plus o dobândă formată din dobânda de referinţă a BNR (care în acest moment este de 5,25%) + 8 puncte procentuale . În plus, nerespectarea termenlor de plată de către stat, poate atrage asupra României şi riscul declanşării procedurii de infringement.
În acest moment, decontările realizate de CNAS sunt făcute după aproximativ 300 de zile, iar distribuitorii de medicamente plătesc producătorii în medie la 240 de zile, restul de 60 de zile fiind finanţate de căre distirbuitori. Asta înseamnă că, o dată cu aplicarea termenelor de plată de 60 de zile, cea mai mare parte a miliardului de euro plătit de stat se va duce în conturile producătorilor de medicamente, care, într-o proporţie covârşitoare, sunt companii farmaceutice din străinătate.
Directiva de la Bruxelles vine într-un moment în care piaţa medicamentelor compensate începuse să funcţioneze, astfel încât pacienţii să nu aibă probleme în procurarea medicamentelor. Dacă în anii trecuţi distribuitorii şi producătorii de medicamente ameninţau frecvent că vor întrerupe livrarea de medicamente pe motiv că statul nu plăteşte la timp, în acest moment, chiar şi cu termene de plată de 300 de zile, lucrurile funcţionează normal.