România riscă să piardă o treime din fondurile alocate prin Mecanismul Conectarea Europei

„Noi am accesat pe Mecanismul Conectarea Europei (Connecting Europe Facility, CEF) numai pe partea de coeziune peste un miliard de euro. Proiecte pe căile ferate în special, care sunt într-o întârziere majoră. Nici nu au început, de fapt, implementarea. Regulile spun clar: dacă ai întârziat o perioadă de la data prevăzută de începere a proiectului din contractul de grant pot să-ţi ia banii. Sau dacă se vede că ai ajuns într-o situaţie în care este evident că nu poţi termina proiectul, adică nu ai timp să-l termini până la sfârşitul exerciţiului financiar. Şi noi suntem cu toţi banii de la acest mecanism în această situaţie, cu toate proiectele”, a declarat Marian-Jean Marinescu, informează Agerpres.

În acest context, susţine eurodeputatul PNL care este vicepreşedinte al grupului Partidului Popular European (PPE) din PE, Comisia Europeană a venit cu propunere care i s-a părut „foarte stranie”, respectiv „ca aceşti bani care se transferă de la Fondul de coeziune la CEF, 30% din ei, să se pună la comun între statele din coeziune, care sunt 14, şi oricine să poată depune proiecte”.

În opinia lui Marinescu, există şi un „câştigător” clar al unei eventuale modificări a regulamentului CEF în sensul dorit de Comisie, respectiv Rail Baltica, un megaproiect de infrastructură feroviară care îşi propune să creeze conexiuni feroviare după standardul european între Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia şi care este prezentat drept unul dintre proiectele prioritate ale programului TEN-T (Trans-European Transport Networks) al Comisiei Europene, potrivit Agerpres.

Motivele invocate pentru propunerea de modificare a regulamentului ar fi că „sunt state mici care nu au suficientă alocare pe coeziune şi nu pot face un proiect mare care este foarte important pentru Europa” şi „state care au bani, dar nu îi folosesc”.

Alte articole

Comisia Europeană propune noi reguli prin care să-i sprijine pe fermieri. Este prioritară inclusiv combaterea practicilor comerciale neloiale

Românii care primesc un nou sprijin financiar din ianuarie 2025. Cine poate beneficia de acest ajutor bănesc

„Şi eu am probleme acum la noul Mecanism, pentru că au venit cu această propunere pe care eu o voi respinge fără niciun fel de discuţie, pentru că mi se pare o aberaţie să finanţezi sărăcia dintr-o ţară cu sărăcia din alte ţări. Dar ne creează probleme nouă, României”, a spus Marian-Jean Marinescu.

„În România aceste proiecte de la CEF sunt într-o situaţie foarte grea. L-am întrebat pe ministrul transporturilor (Lucian Şova – n.r.) în ce stadiu sunt şi nu am avut niciun răspuns”, a adăugat el, precizând că şi Programul Operaţional de Infrastructură Mare (POIM) se confruntă cu aceleaşi probleme de implementare, potrivit Agerpres.

„În afară de proiectele fazate din exerciţiul trecut nu a început nimic din POIM, nici Sibiu-Piteşti, nici celebrul drum expres de la Ploieşti la Bacău, nimic. Un singur proiect cică este adjudecat, podul de la Brăila – Galaţi, dar acolo sunt nişte probleme. Deci cam asta este situaţia cu banii. Oamenii ăştia nu au niciun fel de responsabilitate. Am înţeles că ministrul transporturilor i-a răspuns Corinei Creţu că are 200% absorbţie”, a mai spus Marinescu.

După părerea lui, motivele pentru care nu au fost implementate proiectele contractate prin CEF ar fi „foarte multă incompetenţă, lipsă de interes sau prea mult interes care nu a fost compatibil cu proiectele. Pot fi multe explicaţii. Dar când ai bani prin care poţi să modernizezi căile ferate şi tu nu îi foloseşti…”

În cazul în care propunerea Comisiei Europene de modificare a regulamentului CEF ar deveni realitate, România ar pierde peste 300 de milioane de euro în următorul exerciţiu financiar. Evident, pe lângă banii pe care trebuia să-i primească prin cofinanţarea UE pentru proiectele începute şi neimplementate în actualul exerciţiu financiar, informează Agerpres.

„Sunt 1,2 miliarde (euro) bani europeni, în total sunt 1,46 miliarde, pentru că este 85% cofinanţare. Şi programarea era 200 de milioane în 2016, 200 de milioane în 2017, 342 de milioane în 2018. Şi nu ştiu dacă s-a plătit ceva”, a afirmat eurodeputatul PNL.

El susţine că, din cauza faptului că România are aceste probleme de implementare, argumentele sale în calitate de raportor al PE pentru CEF în favoarea respingerii propunerii CE pot fi respinse cu exemple concrete. „Da, mi se spune că existe state mici care au alocare mică şi nu pot să facă programe mari şi există state care au alocare şi nu cheltuiesc banii. Nu spun direct de România în discuţiile oficiale, dar este clar la ce se referă”, a spus Marian-Jean Marinescu, potrivit Agerpres.

Între timp, statele interesate ca proiectul Rail Baltica să poată avea acces la o cofinanţare mai mare în urma unei eventuale modificări a regulamentului CEF au început să facă un lobby intensiv.

Eurodeputatul român spune că statele baltice îşi fac lobby „cu mare îndrăzneală” şi că a fost căutat de „ambasadori şi miniştri”. „Şi astăzi am avut o întâlnire cu un ambasador. Eu am spus că pentru mine este straniu ce se întâmplă, pentru că au o îndrăzneală şi un curaj, eu nu am văzut aşa ceva niciodată”, a dat el asigurări.

Deşi recunoaşte că proiectul Rail Baltica este unul de importanţă strategică, Marian-Jean Marinescu spune că acesta poate fi depus pentru anvelopa generală, unde există o alocare de 11 miliarde de euro. „Dar nu vor acolo, pentru că acolo este cofinanţare 30%, pe coeziune este 70%”, a declarat eurodeputatul PNL.

Regulamentul CEF va suferi oricum modificări, iar una dintre ele ar fi ca banii contractaţi să fie cheltuiţi în termen de doi ani, şi nu de trei ca în prezent, potrivit Agerpres.

„Deocamdată compromisul este, între mine şi un alt raportor, să micşorăm termenul de la trei ani la doi ani. Deci acum în primii trei ani fiecare îşi păstrează alocaţia naţională. După trei ani, nu ţi-ai luat banii de acolo, se duc la celelalte state. Aşa a fost şi acum. Noi am spus doi ani, adică să prezinte proiecte şi să ia banii în primii doi ani. Şi după aia să se poată lua. Dar avem o altă raportoare pe partea de energie şi de digital, care este finlandeză şi care este foarte apropiată de această Mare Baltică, care insistă foarte mult pe varianta Comisiei. E chiar o problemă majoră, dar o să trecem peste ea”, a mai spus Marinescu.

Poziţia PE vizavi de propunerea de regulament a comisarului european pentru transporturi Violeta Bulc ar urma să fie supusă la vot pe 22 noiembrie în Comisia pentru transport şi turism a PE (TRAN), între timp având loc negocieri cu ceilalţi raportori din umbră.

În această perioadă şi Consiliul UE urmează să-şi stabilească poziţia în acest dosar. „Am înţeles că şi acolo e aceeaşi situaţie, unii vor şi alţii nu vor. Să sperăm că va fi şi acolo câştig de cauză pentru cei care nu vor”, a spus Marinescu, potrivit Agerpres.

Practic, de partea respingerii Comisiei Europene ar fi state precum Polonia, Ungaria, Portugalia, Grecia, Bulgaria, Cehia, Slovacia şi Cipru, iar în favoarea modificării regulamentului ar fi ţările baltice şi unele ţări nordice.

În orice caz, crede eurodeputatul PNL, nu va fi nicio problemă în a mobiliza eurodeputaţii români pentru susţinerea unei regulament al CEF care respinge propunerea Comisiei. Ulterior, trilogul PE-Consiliu-Comisie ar urma să se întindă între lunile decembrie şi aprilie anul viitor.