România se află în topul ruşinii. Raportul arată de asemenea că țara se află, în același timp, printre ultimele din Europa din punct de vedere al persoanelor cu studii superioare pe celelalte categorii de vârstă, chiar dacă există o creştere semnificativă în ultimul deceniu și jumătate.
Totodată, România este şi printre ultimele state europene la capitole precum rata de înscriere a tinerilor în învățământul superior, în timp ce numărul de instituții de învățământ superior și cel al angajaților din mediul academic au înregistrat scăderi în ultimele două decenii.
Rezultatele sunt extrase din analiza “Spațiul European al Învățământului Superior în 2020 – Raport de Implementare a Procesului Bologna“, care a fost dezvăluit spaţiului public cu ocazia Conferinței Ministeriale de la Roma, desfășurată joi.
Pentru categoria de vârstă 25-34 de ani, procentul de persoane cu studii superioare a crescut de la 13,5% în 2005 la 24,9% în 2018, dar România se află în continuare pe ultimul loc în Europa. Pentru anul acesta, în Strategia 2020, țara își propusese o țintă de 26,7% (30-34 de ani). În 2018, pe celelalte categorii de vârstă România atinsese, la acest capitol, scoruri de 22,7% (35-44 de ani), 13,8% (45-54 de ani), 9,4% (55-64 de ani).
Totodată, un raport recent al Comisiei Europene demonstrează că la noi există diferenţe foarte mari din punct de vedere al participării la viaţa şcolară şi al rezultatelor, între elevii care provin din familii înstărite, comparativ cu cei care provin din familii sărace şi medii defavorizate. A doua categorie nu deloc de stat, măsurile fiind aproape simbolice.
„Pentru elevii defavorizaţi, riscul performanţelor slabe şi al părăsirii devreme a şcolii poate fi semnificativ. Criza COVID-19 sporeşte provocările susceptibile de a agrava inegalităţile existente. Este nevoie de eforturi concertate de abordare a situaţiei şi de a sprijini elevii care se confruntă cu dificultăţi”, spune Mariza Gabriel.
România are cea mai redusă finanţare, dintre toate ţările analizate, a educaţiei pe elev, atât la nivel primar, cât şi gimnazial. Performanţele elevilor defavorizaţi sunt mai slabe pentru că ei sunt înscrişi adesea în şcoli din comunităţi sărace unde resursele sunt puţine, profesorii nu sunt specializaţi în lucrul cu astfel de copii, iar educaţia remedială lipseşte.