În România au fost înregistrate anul trecut 96 de decese în accidente rutiere la un milion de locuitori, în creştere cu 1% faţă de 2011, când au fost consemnate 94 de decese la un milion de locuitori. România este devansată de Lituania, cu 100 de decese, şi este urmată de Polonia (93 decese) şi Grecia (92 decese). În Bulgaria au loc 82 de decese, iar în Ungaria – 60 decese, scrie Agerpres.
Această creştere are loc după ce România înregistrare o scădere anuală de 15% a numărului de decese, de la 111 morţi la un milion de locuitori în 2010 la 94 de morţi în 2011.
La nivelul Uniunii Europene, accidentele auto lasă în urmă în fiecare zi 75 de morţi şi 750 de răniţi. Totuşi, mortalitatea pe şoselele europene s-a redus cu 9% în 2012, echivalentul a 3.000 de vieţi salvate.
„Anul 2012 a fost unul decisiv pentru siguranţa rutieră europeană, cu cel mai scăzut număr de decese în accidente rutiere înregistrat vreodată. O scădere de 9% înseamnă că anul trecut au fost salvate 3.000 de vieţi. Aceste rezultate sunt extrem de încurajatoare. Din păcate, pe drumurile Europei încă îşi pierd zilnic viaţa 75 de oameni, aşa că nu putem să ne mulţumim doar cu progresul de până acum. Avem obiective ambiţioase – dorim să reducem la jumătate numărul deceselor rutiere în UE până în 2020 ţi, pentru a obţine acest lucru, trebuie să avansăm în acelaşi ritm”, a declarat comisarul european pentru transporturi Siim Kallas.
El atrage totodată atenţia că „decesele în accidentele rutiere sunt doar vârful aisbergului” şi că este „nevoie de o strategie care să reducă numărul accidentelor rutiere grave peste tot în UE”. Se estimează că, pentru fiecare deces pe drumurile Europei există 10 persoane grav rănite şi alte 40 cu răni uşoare.
Statisticile pentru fiecare ţară în parte arată că numărul deceselor variază încă foarte mult de la o ţară la alta. Ţările cu cel mai scăzut număr de decese în accidentele rutiere rămân Marea Britanie, Suedia, Olanda şi Danemarca, acestea raportând aproximativ 30 de decese la un milion de locuitori.
Comisia Europeană notează că s-ar putea obţine progrese importante prin acordarea unei atenţii similare rănirilor grave, dar nu mortale, provocate de accidentele rutiere. „Problema este că cifrele actuale privind rănirile grave sunt generale şi estimative. Există probleme legate de raportarea eronată şi de raportarea unui număr mai mic de răniri grave, iar cifrele nu sunt comparabile la nivelul UE”, precizează CE într-un comunicat.
Bruxelles-ul evidenţiază etapele ce trebuie urmate în vederea unei strategii UE cuprinzătoare privind acest aspect, în special: o definiţie comună a rănirilor grave în accidente rutiere (aplicabilă începând cu 2013); îmbunătăţirea de către statele membre a colectării de date cu privire la accidentele rutiere grave (prima raportare utilizând metode de colectare a datelor comparabile la nivelul UE şi definiţii noi, 2014); principiul de adoptare, la nivelul UE, a unui obiectiv de reducere a numărului rănirilor grave în accidentele rutiere (de exemplu în perioada 2015-2020).