România se pregăteşte de blackout. Ghid de supravieţuire pentru trei zile fără curent şi gaze

Pană de curent în zeci de localităţi din Republica Moldova provocată de bombardamentele ruseşti asupra sistemului energetic ucrainean. Energia electrică nu mai este livrată din România prin reţeaua Isaccea-Vulcăneşti.

Oraşele Bălţi, Ialoveni, Călăraşi, Ungheni, Nisporeni, Edineţ, Soroca, Rîşcani din Republica Moldova au rămas parţial fără curent electric. De asemeena, unele localităţi din regiunea transnistreană, inclusiv oraşul Tighina, sunt afectate de pene de curent totale sau parţiale.

România a fost la un pas de un blackout chiar la începutul anului trecut, fără a avea vreo legătură cu războiul din Ucraina sau cu sancțiunile economice impuse Rusiei. Pur și simplu o avarie de la rețeaua de energie electrică din nord-vestul României a fost cauzată de un incident care s-a produs la rețeaua electrică de transport europeană interconectată. Pericolul de blackout a fost destul de mare atunci, însă în schimb curentul  a fost oprit doar pentru câteva ore în nord-estul țării.

Ce spun specialiștii din energie despre un posibil „blackout” în Europa
În perioada 18-21 noiembrie România face primul exerciţiu de Blackout. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat ce trebuie să facem dacă rămânem fără curent şi gaze timp de 72 de ore.

Alte articole

Anunţul E.ON pentru toţi cei 3,5 milioane de clienţi din România. Ce se întâmplă cu contractele

Ce se întâmplă cu facturile românilor la energie şi gaze de la 1 ianuarie 2025. Precizări de ultimă oră de la ANAF

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat ce presupune primul exercițiu de blackout în România şi ce să faci dacă rămâi fără curent electric și fără gaze timp de 72 de ore.

Primul exerciţiu de blackout în România se va desfășura la Mediaș în perioada 18-21 noiembrie, în urma căruia se va emite un ghid de supraviețuire. Iată ce puncte s-au luat în vedere.

1. Soluţii Blackout România: Cum faci căldură în momentul în care nu mai ai nicio sursă de încălzire?

„Da, acum vorbim despre o pană de curent majoră. Asta înseamnă că într-adevăr, trebuie să existe un număr mare de ore în care oamenii nu au curent și nu au alte alternative. Adică vorba aceea, nu pot să se urce mașină, să plece la țară unde au lemne şi petrol la lampă. În acel moment sunt o serie de măsuri care se pot lua. Aceste măsuri pleacă de la a putea să-ți faci o anumită temperatură în interiorul imobilului.

Această temperatură, în primul și în primul rând poți să o reconstruiești ținând seama de evitarea pierderilor de energie din apartament sau din casă, printr-o localizare într-un spațiu al casei care presupune în primul și în primul rând cât mai multe zone tampon cu aer care să izoleze față de exterior, care presupune construirea unui mic adăpost, gen cort, să spunem, niște pături care se pun peste o masă, care poate să fie căptușită din diverse materiale care să permită menținerea temperaturii și care, foarte important, trebuie să se găsească într-o zonă a casei care să-ți permită accesul ușor către bucătărie, către zona de alimentație și către bani.

Germania se teme de BLACKOUT. Mii de oameni ar putea rămâne fără locuinţe din cauza creşterii preţurilor
2. Soluţii Blackout România: Ce faci pentru a-ți creşte temperatura corporală?

Aici există o serie de, hai să spunem, experimente care s-au făcut sau le-am făcut și care merg de la consuma o cantitate importantă de apă, care merg de la o alimentație care să fie constantă și să fie bogată în anumite substanțe care permit corpului să-și ia elementele nutritive și să-și mențină această temperatură, care pleacă de la un anumit mod de îmbrăcare, atât în ceea ce privește îmbrăcarea corporală, cât și obligatoriu, o anumită acoperire a anumitor părți care presupun ca o pierdere mare a cantității de energie dinspre corp către exterior, cum ar fi extremitățile, mâinile, picioare, cum ar fi capul, cum ar fi gâtul și care ar trebui să fie protejate în mod principal.

3. Soluţii Blackout România: Cum faci lumină în casă?

Pentru asta e nevoie ca în permanență să avem la îndemână pentru situații neprevăzute, să spunem, în special baterii și lanterne, dar și alte sisteme, cum ar fi lămpașe, lumânări.

Bateriile şi lanternele sunt ideale, deoarece celelalte elemente pot să ducă la anumite accidente care pot să apară la un moment dat în interiorul imobilului și care nu sunt de dorit.

În același timp, un element foarte important este că trei zile n-o să poți să trăiești în întuneric.

Asta presupune ca în zona în care, să spunem, te-ai izolat din punct de vedere termic pe timpul zilei, să faci lumină, astfel încât să poți să te bucuri de razele duminică naturale.

4. Soluţii Blackout România: Cum depozitezi şi prepari alimentele?

E un element foarte important. În general, hrana caldă este un element absolut necesar, dar neavând surse, trebuie să te gândești fie să ai la îndemână, fie să-ți construiești dintr-o cutie, de exemplu, de metal, o lampă cu spirt pe care s-o folosești pentru a-ți încălzi alimente de tip conserve, pentru a-ți face un ceai, pentru a-ți face o supă, să spunem, la plic.

Adică diverse alimente care se pot conserva și care pot să fie ușor preparat și la temperaturi nu foarte ridicate

5. Soluţii Blackout România: Interacţiunea socială

Trebuie să ne aducem aminte că într-un bloc stau mai mulți oameni, stau mai multe familii, că pe stradă sunt mai mulți oameni. Asta înseamnă că există posibilitatea ca la un moment dat timp, în timpul celor 3 zile să nu folosim neapărat telefonul sau alte elemente, ci pur și simplu să interacționăm, să ne deplasăm până la vecini, mai ales dacă sunt poate mai în vârstă sau au anumite probleme de sănătate. Cu ocazia asta constatăm și care este starea lor, să discutăm, să povestim.

Foarte important să existe o interacțiune în interiorul familiei, să se desfășoare anumite jocuri, să existe o anumită comunicare, pentru că până la urmă avem nevoie de această interacțiune, mai ales în aceste momente.

De ce se face acest exercițiu de blackout în România?

Nu, nu există informații și nici nu cred că va exista în iarna aceasta  vreun pericol pentru astfel de situație, dar în același timp poate să existe oricând niște situații la nivelul unui cartier sau unui sat.

O furtună puternică sau un vânt puternic care poate să te lase fără un stâlp. Nu înseamnă neapărat că trebuie să fie în toată țara, dar există astfel de situații și e bine ca oamenii să cunoască un minim de informații și să fie pregătiţi pentru orice situație”, a explicat  Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, în emisiunea Decisiv de la Antena 3.

 – Cine participă la acest exerciţiu de blackout în România?

Este un exercițiu pe care îl adresăm în special tinerilor, studenților și celor, să spunem, mai tineri, tocmai pentru a-i pregăti pentru ceea ce înseamnă viața pe care o au înainte.

Primul exerciţiu de blackout în România se va desfășura la Mediaș în perioada 18-21 noiembrie, în urma căruia se va emite un ghid de supraviețuire.

Riscurile unui blackout în România în această iarnă. „Le recomand oamenilor să nu facă risipă”

În opinia expertului Ionuț Purica, situația este sub control. Totuși, el recomandă păstrarea centralelor pe cărbune, dintre care cele mai multe au fost închise, iar altele urmează să aibă curând aceeași soartă.
„Rezervoarele de gaz pentru iarnă sunt pline, sistemul energetic este la nivelul de securitate energetică la care era și în 2019. Dacă o să înțelegem să nu ne oprim centralele pe cărbune ar fi și mai bine. Se pare că tendința s-a inversat și în Germania unde recent era o știre care spunea că au dezafectat un parc eolian ca sa poată extinde o mină de lignit de suprafață ca să pună mai bine în funcțiune o centrală pe cărbune pe care o aveau acolo”, a explicat expertul.

Nici Andrei Ilaș nu vede posibil un blackout. „E imposibil să avem un blackout chiar dacă am avea o iarnă geroasă. Frigul și consumul mare nu reprezintă o problemă atata timp cât există stimulentele în sistem de producție. Avem energie și cunoștințe suficiente ca să gestionăm evenimente dificile în sistem. Pe de altă parte, da, le recomand oamenilor să nu facă risipă, oricum electricitatea e scumpă și arde la buzunare”, a punctat Ilaș.

Mai pesimist se arată economistul Flavius Rovinaru. În opinia sa, dacă vom avea o iarnă geroasă pe întreg continentul, situația ar putea deveni delicată pe fondul consumului ridicat de energie pentru o durată mai lungă. Renunțarea la gazul rusesc, peste care se mai suprapune renunțarea la producerea energiei electrice din surse neregenerabile, poluante, cu un efect negativ asupra mediului, presupune anumite riscuri.